In data de 9 septembrie 2019 a intrat in vigoare Regulamentul nr. 2/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, emis de catre Banca Nationala a Romaniei, care abroga vechiul regulament aplicabil, respectiv Regulamentul BNR nr. 9/2008.

Cine trebuie sa respecte noile cerinte

Noua reglementare se adreseaza unei categorii insemnat mai extinse de entitati ce trebuie sa respecte prevederile acesteia si implicit care urmeaza a implementa noi reguli interne in vederea prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului. Astfel, regulamentul nou este aplicabil atat institutiilor de credit si sucursalelor acestora, cat si institutiilor de plata, institutiilor emitente de moneda electronica, precum si institutiilor financiare nebancare inscrise in Registrul special al BNR ori in Registrul general al BNR care au si statut de institutie de plata sau institutie emitenta de moneda electronica.

Autoritatile fiscale intentioneaza sa formuleze actiuni de dizolvare impotriva tuturor societatilor care au un activ net mai mic decat jumatate din capitalul social pentru doi ani consecutivi. Pe baza datelor financiare disponibile, 39% din societatile din Romania nu indeplineau acest criteriu la sfarsitul anului 2017.

Inca din anul 2006, legea societatilor 31/1990 prevedea ca activul net al unei societati trebuie sa inregistreze o valoare cel putin egala cu jumatate din capitalul social. Pentru societatile care nu respecta aceasta regula timp de 2 ani consecutiv, partile interesate (inclusiv autoritatile fiscale) pot solicita dizolvarea societatii.

In data de 18 iulie 2019 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Legea 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Romania fusese in prealabil atentionata cu privire la posibila incidenta a unei proceduri de infringement ca urmare a netranspunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului (“Directiva AML 4”), astfel incat Legea 129/2019 vine sa aduca mult asteptate clarificari in domeniul privat, atat cu privire la regulile aplicabile in materia cunoasterii clientelei, cat si in materia identificarii beneficiarului real, aducand schimbari de o importanta majora pentru societati in ceea ce priveste obligatia acestora de a face publice mai multe informatii cu privire la structura actionariatului si a beneficiarilor reali ai societatilor respective.

Deficitul de incasare a TVA de 36% plaseaza Romania, pentru al 5lea an consecutiv, pe locul fruntas in clasamentul publicat de Comisia Europeana (CE) pe 5 septembrie 2019. Fata de anii 2013 si 2014 cand diferenta dintre suma incasata efectiv la buget si cea care ar fi trebuit colectata era de 38%, respectiv 40% din PIB, in ultimii doi ani analizati de CE, 2016 si 2017, a fost de circa 36%. Astfel, bugetul Romaniei pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea sa o colecteze din TVA.

Romania este secondata de Grecia, cu 33,6% din PIB si Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se afla Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) si Suedia (1,5%).

In acest moment in Romania se observa o proliferare a companiilor de consultanta. Optimizarea fiscala, auditul, fuziunile si achizitiile nu mai au niciun secret. Firme de avocatura, boutique-uri specializate, freelanceri si companii mai mult sau mai putin consacrate aglomereaza piata. In calitate de proprietar de business cand nu mai ai solutii la problemele cu care te confrunti, apare imediat o companie care ofera exact serviciile de care ai nevoie.

Printre subiectele la care isi propune sa raspunda recentul proiect de modificare a Codului Fiscal se numara si o noua definitie a locului conducerii efective. O definitie foarte interesanta cu care vine legiuitorul si iata care sunt argumentele.

In primul rand, ce reprezinta locul conducerii efective? Foarte pe scurt, reprezinta locul unde conducerea societatii ia deciziile cheie necesare pentru desfasurarea activitatii (de exemplu, financiare, operationale, comerciale etc.).

Acordarea unei importante reduse marketingului in B2B este in continuare o realitate a mediului de afaceri romanesc. Din pacate, cu exceptia unor firme de dimensiuni mari sau medii, de multe ori multinationale, in servicii pentru afaceri interesul pentru marketing ramane unul secundar.

In calitate de consultant de marketing si business development intalnesc multi antreprenori din B2B care inteleg de ce este important sa faca marketing, dar mult mai putini sunt cei care aloca buget in mod relevant si care sunt preocupati sa aiba o functiune de marketing eficienta.

Mult asteptatul proiect de amnistie fiscala a fost, in cele din urma, aprobat si publicat in Monitorul Oficial nr. 648, din data de 5 august 2019. Este vorba de Ordonanta Guvernului nr. 6, din 31 iulie 2019, privind instituirea unor facilitati fiscale.

Pe langa foarte elaboratul Capitol I, dedicat exclusiv restructurarii obligatiilor bugetare restante mai mari de 1 milion de lei inregistrate de persoane juridice (persoane care, surprinzator, nu se afla totusi in insolventa), ce pot beneficia atat de anularea tuturor accesoriilor, cat si a unui procent de pana la 50% din obligatiile principale, legiuitorul a inclus si un Capitol II care se dorea – cel putin initial, sa se aplice tuturor celorlalti debitori, atat cand sumele erau mai mici de 1 milion de lei, cat si atunci cand depaseau pragul respectiv. Intelegem ca scopul masurilor din cadrul acestui capitol este acela de a asigura recuperarea debitului principal, acordandu-se in schimb anularea accesoriilor corespondente.

Aproape 17,5% dintre directorii executivi (CEOs) ai celor mai mari 2.500 de companii listate la nivel global au parasit, anul trecut, pozitiile pe care le detineau, potrivit studiului 2018 CEO Success, recent publicat de PwC si Strategy&. Numarul de plecari a atins un nivel record al ultimilor 15 ani din cei 19 ani analizati de rapoartele PwC, principalele cauze fiind succesiunea planificata, dar si inlocuirile fortate sau provocate de fuziuni si achizitii.

Peste doua treimi din inlocuiri au venit ca urmare a unor planuri de succesiune, iar concedierile au reprezentat 20%. Pentru prima data in istoria studiului, motivele de etica au reprezentat o cauza mai frecventa a plecarilor fortate decat performantele financiare. Totodata, raportul a remarcat ca puterea si implicarea investitorilor a fost un factor important in decizia de schimbare a directorilor executivi. Astfel, daca in 2000, un CEO ramanea in functie in medie o perioada de cel putin opt ani, in ultimul deceniu, mandatul s-a redus in medie la circa cinci ani.

Fie ca esti in faza de inceput cu marketingul de continut sau folosesti aceasta abordare de mai multa vreme, este bine ca intotdeauna sa revizuiesti strategia de continut pentru a te asigura ca este actualizata, inovativa si relevanta.

In era digitala, concurenta este mai mare ca oricand. Potrivit analizelor realizate de Institutul de Content Marketing, directorii de marketing din companiile centrate pe clienti spun ca, in 2018, au cheltuit 40% din bugetul lor pentru marketingul de continut, in crestere cu 17% fata de 2017.

Daca conduceti o echipa de vanzari, probabil ca v-ati gandit ca implementarea unei tehnologii dedicate va conduce la eficientizarea proceselor si cresterea productivitatii vanzatorilor. Desigur, este posibil sa utilizati deja softuri de automatizare a vanzarilor pentru a creste vanzarile.

Cercetarile arata ca 55% dintre cele mai performante companii folosesc aplicatii pentru automatizarea vanzarilor pentru a spori productivitatea si a incheia mai multe tranzactii in mai putin timp.