Cu aproape 60% mai multi contribuabili verificati in cadrul tuturor formelor de control fiscal, in primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2021, cu peste 250% mai multe decizii de impunere emise si cu 740% mai multe debite stabilite in sarcina contribuabililor verificati, sunt rezultatele evidentiate de Raportul de activitate al institutiei pentru prima jumatate a anului 2022.

Documentul releva insa si alte cateva aspecte interesante. Astfel, desi se observa o crestere a numarului de contribuabili care au trecut printr-o inspectie fiscala (18.108, fata de 17.179 in 2021), sumele suplimentare stabilite au fost cu aproape un miliard de lei mai mici fata de anul trecut, respectiv 1,5 miliarde fata de 2,34 miliarde lei, pentru aceeasi perioada.

Acest decalaj va fi cel mai probabil recuperat in a doua parte a anului, chiar intr-un context de scadere a numarului inspectiilor desfasurate. De exemplu, in a doua parte a anului 2021, s-au derulat 15.710 inspectii fiscale care au stabilit sume suplimentare de 2,7 miliarde de lei.

In acelasi timp, se remarca o crestere de 2,5 ori a numarului verificarilor documentare, de la 2.773 in primul semestru al anului 2021, la 6.942 in primul semestru al anului 2022, ceea ce depaseste chiar numarul verificarilor documentare din intreg anul 2021 (6.804). Sumele impuse la plata au fost de aproape trei ori mai mari: 215 milioane lei in primul semestru din 2022, fata de 86 milioane lei in aceeasi perioada a anului anterior si 201 milioane lei, suma impusa in tot anul 2021. Numarul sesizarilor penale efectuate de inspectorii fiscali a scazut si el, chiar semnificativ, de la 181 se sesizari in primul semestru al anului 2021, la 126 in perioada corespunzatoare a anului 2022.

Pe de alta parte, este ingrijoratoare cresterea sumei stabilite suplimentar in sarcina contribuabililor verificati de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF): de la 23,5 milioane lei la aproape 200 milioane lei, adica o majorare de opt ori in primele sase luni din 2022, fata de aceeasi perioada din anul trecut.

Institutia a avut insa o activitate foarte intensa, prin care au fost verificati de patru ori mai multi contribuabili in prima jumatate a acestui an, respectiv 589, fata de 167 in perioada similara din anul precedent.

Sunt cifre oficiale care demonstreaza intentia autoritatilor de control fiscal de a intensifica activitatea de control, urmand strategia ale carei obiective principale sunt de a descoperi cazurile de frauda si neconformare la plata datoriilor catre buget si recuperarea sumelor datorate de catre contribuabili.

Multi contribuabili continua insa sa se intrebe cum sa NU ajunga subiectul unei inspectii fiscale sau al unei verificari documentare care, asa cum reiese din practica, de cele mai multe ori se finalizeaza cu sume suplimentare impuse la plata. Raspunsul continua sa fie acela ca nu exista o „reteta” de urmat care sa asigure desfasurarea linistita a activitatii, fara vizite din partea ANAF.

Din perspectiva autoritatilor, fiecare contribuabil, mic sau mare, companii sau persoane fizice, este incadrat pe o scara de risc, in functie de comportamentul fiscal privind declararea si achitarea taxelor si impozitelor, cuantumul acestora, neregulile identificate in controalele precedente etc.

Potrivit legii, la baza deciziei de a verifica sau nu un contribuabil sta aceasta „analiza de risc”, definita de Codul de procedura fiscala drept „activitatea efectuata de organul fiscal in scopul identificarii riscurilor de neconformare in ceea ce priveste indeplinirea de catre contribuabil/platitor a obligatiilor prevazute de legislatia fiscala, de a le evalua, de a le gestiona, precum si de a le utiliza in scopul efectuarii activitatilor de administrare fiscala”. Astfel, contribuabilii incadrati la „risc mare” sunt controlati cu prioritate, in timp ce contribuabilii cu „risc mic” sunt lasati pe plan secund.

Desi de-a lungul vremii au existat numeroase discutii intre mediul de afaceri si Ministerul de Finante cu privire la stabilirea (si apoi publicarea) unor criterii clare in functie de care se determina riscul unui contribuabil – la un moment dat discutandu-se chiar de corelarea acestui risc cu posibilitatea de a accesa diverse facilitati fiscale, credite bancare etc., nici pana in prezent nu exista un act normativ care sa detalieze criteriile de risc, clasele de risc si procedura de determinare a riscului, cu toate ca in varii rapoarte sunt mentionate anumite zone de interes privind riscul (spre exemplu, in Raportul privind activitatea ANAF pentru semestrul I din 2021 se precizeaza ca „Riscurile majore identificate in primul semestru al anului 2021 sunt reprezentate de riscul de subdeclarare a obligatiilor fiscale, precum si de riscul privind neachitarea obligatiilor de plata (tinand cont de facilitatile oferite), respectiv: riscul privind neachitarea obligatiilor fiscale, riscul privind plata cu intarziere a obligatiilor fiscale, riscul privind provocarea insolvabilitatii/reducerea intentionata a capacitatii financiare”).

Exista totusi un instrument (o analiza profesionista) pe care fiecare contribuabil ar putea sa-l utilizeze inteligent, prin care este investigat gradul de risc, pentru a sti in fiecare moment cum sunt „priviti” de autoritatile fiscale si cat de ridicata este probabilitatea de a fi subiectul unui control fiscal.

EY ofera o asemenea analiza rapida a factorilor de risc, determinand cu acuratete ridicata nivelul de risc al contribuabilului, fara insa a pretinde ca ANAF are o viziune identica asupra contribuabilului.

Autor: Alex Slujitoru (foto), Avocat in cadrul Bancila, Diaconu si Asociatii, Casa de Avocatura asociata EY