Tendintele economiei globale influenteaza din ce in ce mai mult taxarea la nivel international, afectand contextul in care societatile opereaza. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a fost in prima linie a abordarii acestor provocari prin intermediul initiativei sale privind erodarea bazei de impozitare si transferul profiturilor (BEPS).

BEPS 2.0 schimba in mod semnificativ peisajul fiscal international, abordand problemele fiscale aparute din digitalizarea economiei. Obiectivul este de a asigura un nivel minim de impozitare eficienta pentru grupurile multinationale mari. Initiativa BEPS 2.0 este alcatuita din doi piloni: Pilonul I, care propune o realocare partiala a drepturilor de impozitare catre jurisdictiile in care companiile isi desfasoara activitatile comerciale si Pilonul II, care propune introducerea unui nivel minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinationale mari, cu o cifra de afaceri globala de peste 750 de milioane de euro.

OECD a publicat recent raportul final privind Pilonul I – Suma B. Abordarea se axeaza pe simplificarea si eficientizarea stabilirii preturilor de transfer pentru activitatile de marketing si distributie de baza, astfel incat sa beneficieze in primul rand tarile ale caror autoritati fiscale se confrunta cu „resurse limitate”.

Spre deosebire de alte initiative BEPS 2.0, Suma B nu defineste un prag de venituri si poate fi aplicata la majoritatea intreprinderilor multinationale.

Implementarea initiativei si sfera de aplicare:

• OECD urmeaza sa publice in perioada urmatoare o lista cu jurisdictiile cu „resurse limitate” (low-capacity jurisdictions), care vor aplica aceasta abordare.
• In jurisdictiile care aplica aceasta abordare, rezultatele determinate in conformitate cu Suma B vor fi considerate la nivel de piata din perspectiva preturilor de transfer, fara a fi obligatorii in jurisdictia de rezidenta a societatii contrapartida. Exista totusi o exceptie de la aceasta regula, intrucat membrii Inclusive Framework (formata din 145 de tari, inclusiv Romania) s-au angajat sa accepte rezultatul stabilit prin aceasta abordare de catre tarile cu „resurse limitate”.  
• Jurisdictiile care aplica Suma B dispun de doua optiuni: ca regula obligatorie aplicabila tuturor societatilor rezidente cu tranzactii sub impactul Sumei B sau ca „safe harbour”, permitandu-le acestora sa aleaga daca o implementeaza sau nu.

Intrucat este optionala implementarea acestei abordari, este la latitudinea fiecarei jurisdictii de cand si cum va aplica Suma B, dar nu mai devreme de anul 2025.

La nivelul Uniunii Europene, nu este complet clar daca se asteapta o abordare unitara, deoarece in prezent se urmareste stabilirea unor principii si reguli privind preturile de transfer la nivelul intregii Uniuni prin intermediul Directivei privind Preturile de Transfer, care acum se afla in stadiu de propunere.

Ramane de vazut in ce masura Romania va opta sa aplice noua abordare incepand cu anul fiscal 2025. Avand in vedere ca Romania a ales deja sa implementeze Directiva Public CbCR inaintea altor state membre, asteptam cu interes sa vedem daca va adopta o pozitie similara in aplicarea abordarii Sumei B inaintea celorlalte state membre sau va astepta sa fie conditionata de Directiva privind Preturile de Transfer (in cazul in care aceasta va face referire la Suma B).

Suma B din Pilonul I se concentreaza pe distributia en gros a bunurilor tangibile. Aceste activitati trebuie sa fie de baza pentru a intra in sfera Sumei B. Mai exact, sunt acoperite urmatoarele tipuri de tranzactii:

• Tranzactii de achizitie si distributie: distribuitorul cumpara bunuri de la una sau mai multe societati asociate in scopul distributiei en gros catre societati terte.
• Activitati ale comisionarilor si agentilor de vanzari: acestea includ intermedierea vanzarilor si promovarea produselor catre clienti.

Determinarea pretului tranzactiilor

Raportul ofera indrumari despre cum sa se stabileasca marja tranzactiilor in cadrul Sumei B:

1. Utilizarea matricei de pret standardizata pentru a determina marja de profit, luand in considerare industria in care opereaza distribuitorul, intensitatea cheltuielilor operationale si intensitatea activelor operationale;
2. Aplicarea verificarii incrucisate a cheltuielilor operationale pentru a atenua eventuale anomalii;
3. Aplicarea unei ajustari folosind mecanismul de disponibilitate a datelor pentru jurisdictiile care se califica.

Matricea de pret se bazeaza pe datele obtinute in urma efectuarii unui studiu global de comparabilitate care cuprinde companii ce desfasoara activitati de baza in marketing si distributie. Raportul prezinta doar strategia de cautare, mentionand ca exista restrictii de licentiere in publicarea informatiilor detaliate privind comparabilele incluse in acest set.

Astfel, neavand acces la setul de comparabile, exista intrebari legitime despre gradul in care aceste rezultate pot fi considerate adecvate pentru contribuabilii din Romania, in situatia in care nu ar fi incluse in set companii comparabile din Romania.  

Analiza comparabilitatii devine cu atat mai complexa in contextul ierarhiei teritoriale cerute de legislatia romaneasca de preturi de transfer si anume: national, Uniunea Europeana, pan-european si international. Fara a avea acces la comparabile nationale, se deschide o dezbatere privind relevanta si conformitatea rezultatelor OECD pentru o companie care opereaza in Romania.

Daca o intreprindere multinationala intentioneaza sa aplice Suma B pentru prima data, aceasta ar trebui sa includa in dosarul sau local de preturi de transfer sau in orice alt document relevant un consimtamant de a aplica Suma B pentru o perioada minima de trei ani, cu exceptia cazului in care tranzactiile ies din sfera de aplicare pe parcursul acelei perioade sau daca exista o modificare semnificativa in modul de operare a afacerii.

Implicatii

Romania nu este inca membra a OECD, dar se afla in proces de negociere in vederea aderarii. Deschiderea tarii fata de implementarea abordarii Sumei B ar putea demonstra alinierea Romaniei la standardele internationale din domeniul fiscal si angajamentul sau fata de transparenta si cooperare economica.

Cu siguranta Suma B intentioneaza sa ofere o abordare mai eficienta pentru aplicarea principiului pretului de piata in activitatile de marketing si distributie de baza. De asemenea, aceasta abordare vizeaza sa asigure o impozitare echitabila si sa reduca complexitatea si disputele legate de preturile de transfer.

Cu toate acestea, succesul Sumei B va depinde intr-o mare masura de reactia jurisdictiilor la aceasta abordare propusa de OECD.

Chiar daca exista mecanisme de solutionare a disputelor, pot aparea dezacorduri intre tari cu privire la alocarea profiturilor, iar astfel de dispute pot afecta stabilitatea si predictibilitatea fiscala.

Unele jurisdictii ar putea sa remedieze dubla impunere economica prin ajustari corespunzatoare unilaterale, folosind prevederile legale interne. Cu toate acestea, majoritatea jurisdictiilor ar putea accepta ajustari corespunzatoare numai ca parte a unei proceduri amiabile (Mutual Agreement Procedure). Intr-o procedura amiabila, cand una sau mai multe dintre jurisdictiile implicate nu au ales sa aplice sau sa accepte Suma B, acestea vor trebui sa isi justifice pozitia privind ajustarile corespunzatoare pe baza celorlalte prevederi din Liniile directoare OECD privind preturile de transfer, si nu abordarea prevazuta de Suma B.

Recomandari

Companiile ar trebui sa analizeze daca au tranzactii care pot fi in sfera Sumei B si sa evalueze impactul potential al abordarii Sumei B asupra acestor tranzactii. Este important ca societatile sa monitorizeze daca si cum jurisdictiile relevante pentru afacerea lor aleg sa implementeze Suma B, inclusiv sa evalueze daca au tranzactii in sfera de aplicare care implica o jurisdictie care implementeaza Suma B si o jurisdictie care nu o face.

In functie de modul de aplicare al acestei abordari in jurisdictiile in care opereaza un grup de intreprinderi multinationale, in scop de simplificare si optimizare a modelului de business, companiile pot avea in vedere o reorganizare a activitatii de distributie, desfasurand astfel tranzactii eligibile care indeplinesc conditiile pentru a fi incluse in abordarea Sumei B, daca acest model se dovedeste a fi favorabil grupului.

Autori: Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preturi de transfer, EY Romania
Georgiana Bizdrigheanu, Senior Manager, Preturi de transfer, EY Romania