Adoptata pentru prima data in anul 2017 in Romania, obligatia de raportare pe fiecare tara in parte (Country-by-Country Reporting - CbC) solicita grupurilor de intreprinderi multinationale cu venituri consolidate de cel putin 750 de milioane de euro sa furnizeze autoritatilor fiscale informatii detaliate despre distributia globala a veniturilor si impozitelor platite.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si-a directionat recent atentia asupra acestor raportari si a demarat proceduri de control pentru a verifica indeplinirea de catre contribuabili a obligatiilor specifice de notificare/raportare.

Raportul Country by Country (CbC) reprezinta transpunerea in legislatia Uniunii Europene a prevederilor OECD din Actiunea 13 din planul BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) si vizeaza schimbul automat de informatii referitoare la activitatile grupurilor de entitati multinationale pentru care se aplica aceasta raportare. Initiativa legislativa este menita sa aduca mai multa transparenta in ceea ce priveste practicile fiscale ale grupurilor multinationale si presupune, alaturi de schimbul automat de informatii intre autoritatile fiscale, obligatii specifice de notificare si raportare pentru societatile care fac parte din grupuri multinationale care activeaza in Uniunea Europeana.

Cu titlu general, in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala, o societate-mama finala a unui grup de intreprinderi multinationale care isi are rezidenta fiscala in Romania, are obligatia sa depuna un Raport CbC pentru fiecare an fiscal de raportare.

In acelasi timp, entitatea care este parte a unui grup de intreprinderi multinationale cu rezidenta fiscala in Romania si care nu este societatea-mama finala, societatea-mama surogat sau entitatea raportoare are obligatia sa notifice ANAF identitatea si rezidenta fiscala a entitatii care depune raportarea la nivel de grup.

Totusi, atunci cand schimbul automat de informatii intre autoritatile fiscale nu este posibil, obligatia de raportare revine entitatii care nu este societate-mama finala a unui grup de intreprinderi multinationale. Aceste cazuri sunt prevazute limitativ de lege, fiind vorba de situatia in care (i) societatea-mama nu este obligata sa depuna raportul in tara sa de rezidenta; (ii) jurisdictia in care isi are rezidenta fiscala societatea-mama finala este parte la un acord international in vigoare, la care Romania este parte, dar nu este parte la un acord privind stabilirea autoritatii competente in vigoare la care sa fie parte Romania sau (iii) in jurisdictia in care isi are rezidenta fiscala societatea-mama finala s-a produs un esec sistemic care a fost notificat de catre autoritatea competenta din Romania entitatii locale.

Asadar, entitatea locala este obligata sa depuna raportul catre ANAF si in cazul in care societatea-mama a grupului este rezidenta intr-o tara cu care Romania nu are incheiat un acord de schimb reciproc de informatii.

Daca intre statele membre ale Uniunii Europene schimbul de rapoarte CbC se face in baza Directivei UE 2016/881, cu privire la statele non-UE, Romania s-a declarat stat nereciproc. Astfel ca autoritatile fiscale romane nu primesc rapoarte CbC de la alte jurisdictii non-UE in baza acordului privind stabilirea autoritatii competente, ceea ce se poate traduce in obligatia de raportare pentru entitatea locala parte a unui grup multinational avand societatea-mama intr-un stat non-UE.

In acest context, in perioada recenta, activitatea de control ANAF a inceput sa fie directionata in scopul verificarii indeplinirii obligatiei de raportare CbCR, uneori chiar privind continutul rapoartelor depuse catre ANAF, prin emiterea si comunicarea de notificari de conformare catre societatile locale parte a grupurilor multinationale. In termen de 30 de zile de la comunicarea notificarii de conformare, societatile locale au posibilitatea sa se conformeze, daca este cazul, obligatiei de raportare ori sa ofere explicatii cu privire la entitatea din grup careia ii incumba aceasta obligatie. In caz contrar, este foarte posibila initierea de actiuni de control din partea organelor fiscale.

Prin urmare, este imperativ pentru companiile romanesti care fac parte din grupuri multinationale sa se asigure ca isi indeplinesc obligatiile de raportare. Analiza riguroasa a cadrului legal releva daca entitatile au sau nu obligatii de raportare in Romania. Avand in vedere semnalele recente privind intensificarea, pe aceasta speta, a controalelor ANAF, proactivitatea companiilor in aceasta chestiune este nu doar prudenta, ci esentiala.

Neindeplinirea acestor cerinte poate avea repercusiuni financiare substantiale. Amenzile pentru depunerea cu intarziere a raportului CbC sau pentru transmiterea de informatii eronate se incadreaza intre 30.000 lei si 50.000 de lei, in timp ce pentru nedepunerea raportului, amenzile pot ajunge de la 70.000 lei la 100.000 de lei.

Autori: Adrian Rus (foto dreapta), Partener, liderul departamentului Preturi de transfer, EY Romania
Georgiana Bizdrigheanu (foto stanga sus), Senior Manager, Preturi de transfer, EY Romania
Victor Bozdog (foto stanga jos), Avocat, Manager, Bancila, Diaconu si Asociatii SPRL