Digitalizarea economiei globale si adoptarea accelerata a muncii la distanta au determinat Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) sa initieze The Base Erosion and Profit Shifting, cunoscut deja ca BEPS 2.0, un set de reguli de planificare fiscala menite sa impiedice companiile sa exploateze lacunele din legile fiscale nationale ca modalitate de a evita plata taxelor. In timp ce conceptul de baza permanenta (Permanent establishment - PE) ramane un aspect important, munca la distanta introduce noi straturi de complexitate fiscala, care necesita o atentie sporita din partea companiilor.

Volumul mare de informatii si dezvoltarea rapida a tehnologiilor impun liderilor si angajatilor sa isi perfectioneze abilitatile de gandire critica si luare a deciziilor.

Pe masura ce organizatiile gestioneaza o cantitate enorma de date si un flux continuu de informatii, provocarea nu este sa se piarda in detalii, ci sa extraga esentialul ca sa ia decizii corecte si informate.

Devenite de mare actualitate si, in acelasi timp, subiecte sensibile, reglementarea lucrului la distanta si, respectiv, impozitarea muncii transfrontaliere incep sa preocupe din ce in ce mai mult pe plan national, tarile membre UE, dar si la nivelul Comisiei Europene. Chiar daca pare ca a fost usor lasata deoparte, este probabil ca, odata cu numirea noilor comisari europeni (care se va finaliza in cursul lunii noiembrie a.c.), analiza optiunilor de impozitare a muncii transfrontaliere la distanta in tarile UE sa fie reluata. Fiind un subiect complex, aflat in continua evolutie si avaind in vedere cresterea popularitatii muncii la distanta si a telemuncii, autoritatile locale si europene sunt de acord ca reglementarile fiscale actuale trebuie completate, astfel incat au aparut initiative recente menite sa aduca necesare si obligatorii clarificari.

Mentalitatea de antreprenor este o combinatie unica de atitudini, obiceiuri, trasaturi psihologice si abilitati, care diferentiaza antreprenorii de cei care aleg alte cariere. Aceasta mentalitate permite nu doar adaptabilitatea, ci si o dorinta constanta de inovare si o determinare pentru a depasi obstacolele.

Cresterea gradului de colectare a impozitelor si, implicit, a veniturilor la bugetul de stat, este unul dintre obiectivele principale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), pe care institutia il are in vedere, constant si prioritar. In plus, numarul de inspectii fiscale in Romania a crescut semnificativ in ultimii ani, ceea ce subliniaza importanta conformarii fiscale proactive.

Durabilitatea in mediul de business

Dezvoltarea durabila sustine reconcilierea intre avansul economic si social, fara a compromite echilibrul natural al planetei.

Una dintre cele mai cunoscute definitii a dezvoltarii durabile este cea data de catre Comisia Brundtland (anterior cunoscuta drept Comisia Mondiala pe teme de Mediu si Dezvoltare) in raportul sau din 1987 "Viitorul nostru comun", si anume: " Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor de azi fara a sacrifica abilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Tendintele fiscale la nivel european au fost marcate in ultimii ani de initiative menite sa simplifice si sa modernizeze sistemele de taxare, promovand un cadru mai echitabil si transparent pentru contribuabili si autoritati fiscale.

Si in Romania companiile se confrunta adesea cu provocarea de optimizarea resurselor si reducerea costurilor, fara a sacrifica calitatea. O solutie viabila, adoptata de numeroase organizatii de succes la nivel global, este abordarea de tip Lean Management.

Acest concept, originar din industria japoneza de productie, isi demonstreaza eficienta prin aplicarea principiilor sale si in alte sectoare economice, precum servicii, logistica sau IT. Dar cum poate Lean Management sa sprijine dezvoltarea companiilor din Romania si ce actiuni pot fi implementate pentru a facilita aceasta tranzitie?

In timp ce ESG domina in continuare discutiile din mediul de afaceri, Uniunea Europeana impulsioneaza interesul asupra subiectului prin plasarea principiului "eficienta energetica pe primul loc" in centrul politicii sale energetice, urmarind in continuare sa imbunatateasca guvernanta, sa promoveze transparenta si sa consolideze legatura dintre masurile de atenuare a schimbarilor climatice si cele de protectie a mediului.

Sunt cel putin 10 ani de cand tehnologia si dinamica tot mai accelerata a schimbarilor le dau liderilor dureri de cap si noi provocari.

In acest context, abordarile clasice de leadership si dezvoltare personala par sa isi atinga limitele. Totusi, un nou concept castiga teren: leadershipul vertical.

Acest tip de leadership pune accent pe transformarea interioara a liderului, care este vazuta ca fiind esentiala pentru a raspunde cerintelor tot mai complexe ale mediului de afaceri modern.

Astazi companiile se confrunta cu provocari tot mai mari legate de adaptabilitate, motivatie si schimbare constanta. Nevoia cresterii competitivitatii face dezvoltarea angajatilor esentiala.

Totusi, discutiile frecvente cu managerii de resurse umane din companii antreprenoriale releva o problema comuna: multi dintre acestia nu stiu exact care sunt nevoile de dezvoltare ale angajatilor lor.