Lipsa claritatii decizionale poate fi un obstacol major in atingerea succesului. Cand nu ai o viziune clara sau nu iei decizii ferme, te expui riscului de a pierde oportunitati valoroase si de a te rataci in ambiguitate. Astfel, lipsa de directie iti saboteaza inevitabil progresul si succesul.

1. Necesitatea echipelor auto-gestionate

Echipele auto-gestionate, cunoscute si sub denumirea de echipe autonome sau self-managed teams, sunt grupuri de 4-8 angajati care au libertatea de a lua decizii fara a fi nevoie de interventia unui manager traditional.

Acesti angajati alocati de la nivel de management sa se ocupe de proiecte, uneori ca sa le implementeze ca parte din managementul schimbarii, alteori pentru cresterea eficientei, pentru cerintele specifice ale clientului, inovatie, responsabilizare.

Acest model organizational a castigat in popularitate in ultimii ani datorita beneficiilor sale evidente, cum ar fi cresterea satisfactiei angajatilor, a motivatiei si a creativitatii, precum si imbunatatirea productivitatii. Totusi, pe masura ce aceasta abordare devine din ce in ce mai raspandita, au aparut si unele provocari.

2. Puncte slabe ale echipelor auto-gestionate

a. Lipsa unui lider clar

Desi exista mai multe avantaje potentiale ale echipelor auto-gestionate, unul dintre cele mai semnificative dezavantaje este lipsa unui lider clar desemnat, dupa cum reiese dintr-un sondaj la care au raspuns cateva sute de profesionisti in reteaua LinkedIn.

Unul dintre principiile fundamentale ale echipelor auto-gestionate este acela ca deciziile sa fie luate colectiv de membrii echipei. In teorie, acest lucru poate duce la solutii mai bune, deoarece diversele perspective ale membrilor echipei pot contribui la o mai buna intelegere a problemelor si la gasirea unor solutii inovatoare. Cu toate acestea, in practica, acest proces poate deveni complicat si chiar contraproductiv.

Lipsa unei structuri ierarhice traditionale poate face ca procesul de luare a deciziilor sa fie unul lung si greoi. Fara un lider clar, responsabil cu directionarea echipei, exista riscul ca discutiile sa devina confuze, iar echipa sa nu poata ajunge la un consens intr-un timp rezonabil. In plus, acest proces poate deveni si mai complicat atunci cand exista diferente puternice de opinie intre membrii echipei, ceea ce poate duce la conflicte interne.

b. Ambiguitatea responsabilitatii

O alta problema majora legata de echipele auto-gestionate este ambiguitatea responsabilitatii. In organizatiile traditionale, responsabilitatea pentru succesul sau esecul unui proiect este clar atribuita managerului sau liderului de echipa. Intr-o echipa auto-gestionata, aceasta responsabilitate este distribuita intre toti membrii echipei. Desi aceasta distributie a responsabilitatii poate incuraja un sentiment implicare in randul membrilor echipei, poate duce, de asemenea, la situatii in care nimeni nu isi asuma responsabilitatea pentru deciziile gresite sau pentru rezultatele slabe.

Aceasta ambiguitate poate avea consecinte negative asupra performantei echipei. In lipsa unui lider clar, care sa fie responsabil pentru urmarirea progresului si pentru corectarea abaterilor de la plan, echipa poate pierde directia si poate esua in atingerea obiectivelor. In plus, membrii echipei pot deveni frustrati sau demotivati daca simt ca munca lor nu este recunoscuta sau ca nu exista o raspundere clara pentru rezultatele obtinute.

3. Dificultati in gestionarea conflictelor

In orice echipa conflictele sunt inevitabile, mai ales atunci cand deciziile sunt luate colectiv. Fara un lider clar, care sa medieze aceste conflicte si sa ia deciziile finale, conflictele pot escalada si pot avea un impact negativ asupra performantei echipei.

Membrii echipei pot avea optiuni polarizate in functie de opiniile lor, iar acest lucru poate duce la tensiuni interne si la scaderea moralului. De asemenea, absenta unui lider poate face ca unele conflicte sa ramana nerezolvate, ceea ce poate duce la resentimente si la o atmosfera de lucru negativa.

In organizatiile traditionale, liderul echipei are responsabilitatea de a gestiona aceste conflicte si de a asigura ca echipa ramane concentrata asupra obiectivelor sale. In echipele auto-gestionate, aceasta responsabilitate este adesea distribuita intre membrii echipei, ceea ce poate duce la situatii in care conflictele sunt ignorate sau ”bagate sub pres”.

4. Impactul asupra coeziunii echipei

Un alt dezavantaj al echipelor auto-gestionate poate fi o coeziune mai slaba a echipei. Diferentele de personalitate, stilurile de lucru si nivelurile de experienta pot crea bariere in calea unei colaborari eficiente. Astfel echipa poate avea dificultati in a se organiza si in a colabora eficient.

Distribuirea responsabilitatilor poate duce la inegalitati in ceea ce priveste volumul de munca si contributiile individuale. In unele cazuri, anumiti membri ai echipei pot prelua mai mult din sarcinile echipei, in timp ce altii pot contribui mai putin. Aceasta inegalitate poate duce la resentimente si poate afecta negativ coeziunea echipei.

In concluzie

Echipele auto-gestionate ofera numeroase beneficii, inclusiv o mai mare autonomie, o implicare crescuta a angajatilor si posibilitatea de a genera solutii inovatoare. Cu toate acestea, lipsa claritatii si a responsabilitatii in luarea deciziilor reprezinta un dezavantaj major care nu poate fi ignorat.

Fara un lider clar si responsabil, echipele auto-gestionate pot intampina dificultati semnificative in a lua decizii eficiente, in a gestiona conflictele si in a se adapta la schimbari. Pentru a maximiza beneficiile acestui model organizational, este esential ca echipele auto-gestionate sa aiba mecanisme clare de luare a deciziilor si de gestionare a responsabilitatilor, astfel incat sa poata functiona eficient si sa isi atinga obiectivele.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Expert Tendinte si Tehnologii Emergente