Generatia celor nascuti intre 1997 si 2012, numita Generatia Z, este o generatie caracterizata de un puternic atasament fata de tehnologie si de o cultura digitala omniprezenta.

Un fenomen care a aparut odata cu aceasta generatie este ghosting-ul, initial cunoscut in domeniul relatiilor personale, dar care s-a extins rapid in mediul profesional.

Ghosting-ul, in acest context, se refera la situatiile in care un candidat sau un angajat pur si simplu inceteaza orice comunicare cu un angajator, fara avertisment sau explicatie.

Acest comportament a devenit o provocare majora pentru companii, care se straduiesc sa inteleaga motivele din spatele acestui fenomen si sa gaseasca solutii pentru a-l preveni.

Ce este ghosting-ul si cum se manifesta?

Ghosting-ul in context profesional apare atunci cand un candidat la un job sau un angajat intrerupe brusc comunicarea cu un potential angajator sau cu actualul sau angajator.

Aceasta intrerupere completa a comunicarii poate avea loc in diverse etape ale procesului de recrutare sau de angajare, de la neprezentarea la interviuri programate, pana la parasirea locului de munca fara preaviz.

Fenomenul este adesea intalnit in randul Gen Z, fiind alimentat de cultura digitala in care aceasta generatie a crescut, unde interactiunile online sunt adesea lipsite de consecinte imediate sau vizibile.

De ce se practica ghosting-ul?

Exista mai multe motive pentru care ghosting-ul a devenit o practica obisnuita printre membrii Gen Z:

a. Oportunitati abundente si mobilitatea
Intr-o piata a muncii care devine din ce in ce mai competitiva, multi tineri din Gen Z primesc oferte multiple si atractive intr-un timp scurt. Daca una dintre aceste oferte pare mai avantajoasa, acestia pot alege sa nu mai comunice cu ceilalti angajatori fara a simti nevoia de a oferi o explicatie.

b. Lipsa de conexiune emotionala
Multe procese de recrutare sunt percepute ca fiind impersonale si mecanice, ceea ce poate determina candidatii din Gen Z sa nu simta o legatura puternica cu angajatorul. In absenta acestei conexiuni, tinerii pot considera ca nu au nicio obligatie sa informeze despre decizia lor de a nu continua cu o oferta de munca sau chiar sa paraseasca jobul actual fara preaviz.

c. Frica de confruntare
Tinerii din Gen Z pot evita situatiile de confruntare, preferand sa dispara pur si simplu decat sa explice de ce renunta la un interviu sau la un loc de munca. Acest comportament este exacerbat de faptul ca interactiunile digitale permit acest tip de evitare.

Impactul ghosting-ului asupra angajatorilor

Ghosting-ul poate avea un impact semnificativ asupra companiilor, atat in ceea ce priveste costurile directe, cat si cele indirecte:

a. Pierderea timpului si a resurselor
Atunci cand un candidat sau un angajat dispare fara avertisment, compania pierde timpul investit in procesul de recrutare si de integrare, dar si resursele alocate pentru instruirea acestuia.

b. Afectarea moralului echipei
Ghosting-ul poate duce la o atmosfera de incertitudine in cadrul echipei, mai ales daca acesta are loc frecvent. Colegii pot fi nevoiti sa preia sarcinile celor care au plecat, ceea ce poate duce la burnout si la scaderea moralului.

c. Probleme de reputatie
Companiile care se confrunta des cu ghosting-ul pot incepe sa fie percepute negativ de catre ceilalti candidati sau parteneri de afaceri. O astfel de reputatie poate ingreuna atragerea de noi talente.

Ce pot face angajatorii pentru a preveni ghosting-ul?

Desi ghosting-ul este o problema reala, angajatorii pot lua masuri pentru a minimiza riscul acestui fenomen si pentru a imbunatati relatia cu candidatii si angajatii Gen Z. Iata cateva strategii care au avut succes in randul companiilor:

a. Construirea unei relatii personalizate
Un aspect important pentru prevenirea ghosting-ului este dezvoltarea unei conexiuni autentice si personalizate cu candidatii si angajatii.
Multe companii au acum o abordare centrata pe oameni, care pune accent pe comunicarea transparenta si pe crearea unui mediu de lucru in care angajatii se simt valorizati si conectati la misiunea companiei.
Aceasta abordare reduce riscul ca un angajat sa plece fara preaviz, deoarece se simte implicat emotional si responsabil fata de echipa din care face parte.

b. Oferirea unei experiente de recrutare pozitive
Experienta angajatilor incepe cu procesul de recrutare, de aceea exista companii care s-au concentrat pe imbunatatirea experientei de recrutare pentru candidati.
Dupa ce au simplificat procesele de aplicare au asigurat o comunicare constanta si clara pe tot parcursul procesului de recrutare.
Cand candidatii sunt tratati cu respect si li se ofera un feedback prompt si util, acestia sunt mai putin predispusi sa intrerupa comunicarea brusc.

c. Flexibilitate si adaptabilitate
Gen Z apreciaza flexibilitatea, iar multe companii de servicii profesionale au reusit sa atraga si sa retina talente din aceasta generatie prin implementarea unor politici de munca flexibile.
Permitandu-le angajatilor sa lucreze de la distanta sau sa isi ajusteze programul de lucru, acesti angajatori a demonstrat ca sunt receptivi la nevoile individuale ale angajatilor, ceea ce a contribuit la reducerea ratei de ghosting.

d. Feedback continuu si dezvoltare personala
Numeroase studii arata ca angajatii din Generatia Z sunt motivati de feedback-ul dat in timp real si de oportunitatile de dezvoltare. De aceea companiile care au implementat un sistem de feedback continuu pentru a mentine angajatii Gen Z implicati si motivati au vazut imediat rezultatele.
De asemenea Gen Z apreciaza dezvoltarea personala si profesionala, iar oferirea unor oportunitati de invatare ii face sa se simta valorizati si sustinuti. Astfel se reduce probabilitatea de ghosting, deoarece angajatii se simt investiti in cariera lor si in relatia cu angajatorul.

In concluzie

Fenomenul ghosting-ului reprezinta o provocare semnificativa pentru angajatori, in special atunci cand vine vorba de Generatia Z. Cu toate acestea, companiile pot lua masuri pe multe planuri pentru a preveni acest comportament.

Ceea ce face diferenta este dezvoltarea unor relatii autentice cu candidatii si angajatii, oferirea unei experiente de recrutare pozitive, adoptarea unor politici flexibile de munca si promovarea unui mediu de lucru incluziv.

Prin aceste abordari, angajatorii pot crea un mediu de lucru care nu doar atrage talentele Gen Z, dar si le pastreaza pe termen lung, reducand astfel impactul negativ al ghosting-ului asupra organizatiei.

#valoria #generatiaZ #ghosting #solutie #autenticitate #transparenta #performanta

Autor: Elena Badea (foto), Managing Director, Valoria Business Solutions