Actualizarea continua a competentelor este esentiala pentru a ramane competitivi in peisajul profesional dinamic de astazi, insa doar 65% dintre angajati vad aplicabilitatea directa in rolurile lor actuale – este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului si reskilling-ului in randul fortei de munca.

Angajatii si managerii din toate sectoarele de activitate (73%) recunosc valoarea imbunatatirii competentelor, dar realitatea este ca majoritatea - 7 din 10 respondenti - se inroleaza in programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personala, nu pentru avansarea in cariera, punand sub semnul intrebarii eficacitatea acestor programe.

Horatiu Cocheci (foto), People Advisory Director, EY Romania, subliniaza importanta personalizarii programelor de dezvoltare: „Pentru a raspunde eficient nevoilor angajatilor, este crucial sa adoptam o abordare diferentiata si personalizata in crearea programelor de reskilling si upskilling, altfel riscam sa perpetuam un ciclu de initiative sterile care nu aduc nicio imbunatatire tangibila."

Competentele digitale: prioritatea dezvoltarii profesionale si responsabilitatea angajatorilor

Studiul EY profileaza competentele digitale, inteligenta artificiala, securitatea cibernetica si tehnologiile verzi ca abilitatile esentiale pentru urmatoarea decada, dar remarca faptul ca accesul la programele de upskilling adecvate ramane o provocare.

Competentele digitale sunt considerate esentiale in pregatirea fortei de munca pentru viitor. Un procent de 51% dintre participanti au clasat competentele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare si cresterea competentelor profesionale. Aproape jumatate (49%) din respondentii la studiu au confirmat prezenta programelor de crestere a competentelor digitale in compania in care activeaza.

In plus, studiul releva ca, in sectorul serviciilor profesionale, procentul celor care confirma prezenta programelor de crestere a competentelor digitale este chiar mai ridicat, ajungand la 59%. Acest lucru subliniaza tendinta ca, odata cu noile cerinte de automatizare si eficientizare a proceselor, precum si de adaptare rapida la noile tehnologii, competentele digitale au devenit mai mult o conditie sine qua non decat un diferentiator sau un beneficiu de dezvoltare in randul angajatilor din acest sector.

In acelasi timp, abia pe locul cinci in topul importantei pentru programele de dezvoltare, cu 38%, se afla programele de dezvoltare referitoare la inteligenta artificiala (IA), ceea ce arata ca angajatii valorizeaza competentele digitale in general mai mult decat specializarea in inteligenta artificiala. Cu toate acestea, este important de mentionat ca aceste preferinte pot varia in functie de industrie si de rolul specific al angajatului.

De asemenea, se observa o recunoastere a importantei invatarii gestionarii inteligentei artificiale (IA) in randul profesionistilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenti considerand ca fiecare profesionist, indiferent de sectorul in care activeaza, ar trebui sa dobandeasca cunostinte despre IA.

In acest context, exista un argument puternic pentru ca guvernele sa ofere subventii sau stimulente fiscale companiilor care investesc in programe de recalificare, inclusiv in domeniul inteligentei artificiale, pentru a sprijini forta de munca in dobandirea competentelor necesare pentru a ramane competitivi pe piata muncii: 85% dintre respondenti considera ca acesta ar trebui sa ofere subventii sau stimulente fiscale companiilor care investesc in programe de recalificare a fortei de munca.

Competentele soft sunt livrate in 41% din companii

Daca in cazul cursurilor destinate competentelor digitale relevanta perceputa (51%) este apropiata de frecventa livrarii actuale (47%), in cazul cursurilor pentru dezvoltarea de abilitati soft se inregistreaza o nealiniere semnificativa, in defavoarea relevantei percepute.  

Astfel, pe locul doi in frecventa celor mai des intalnite cursuri, organizate de 41% din companii, cele de competente soft se afla semnificativ peste importanta pe care respondentii o percep pentru aceste cursuri, de doar 15%, inregistrand cel mai mare decalaj de acest gen.

Mai mult, un procent extrem de ridicat – 50% dintre respondenti - considera ca programele actuale de reskilling/upskilling esueaza in a dezvolta soft skills adecvate scenariilor reale de viata. Aceasta opinie este si mai pronuntata in companiile mari, unde 56% dintre respondenti impartasesc aceasta preocupare, subliniind necesitatea reevaluarii si ajustarii continutului si metodologiei acestor programe.

„In timp ce rezultatele arata un volum livrat aproape egal intre competentele tehnice si cele comportamentale, prioritatile pot fi rapid schimbate in functie de nevoile specifice ale unui angajator sau ale pietei muncii. Acest lucru evidentiaza necesitatea ca angajatii si companiile sa fie flexibili si sa-si adapteze continuu abordarile de upskilling si reskilling pentru a ramane relevanti si competitivi. Se impune, prin urmare, analiza critica anuala a nevoilor de invatare si a solutiilor propuse si resetarea fara remuscari a acestora in functie de schimbarile de context”, a mai adaugat Horatiu Cocheci.