Durabilitatea in mediul de business

Dezvoltarea durabila sustine reconcilierea intre avansul economic si social, fara a compromite echilibrul natural al planetei.

Una dintre cele mai cunoscute definitii a dezvoltarii durabile este cea data de catre Comisia Brundtland (anterior cunoscuta drept Comisia Mondiala pe teme de Mediu si Dezvoltare) in raportul sau din 1987 "Viitorul nostru comun", si anume: " Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor de azi fara a sacrifica abilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Pornind de la aceasta definitie, durabilitatea unei companii in mediul de business se poate traduce prin strategia si actiunile acesteia de a reduce impactul negativ asupra mediului si pe cel social negativ care rezulta din activitatea sa economica.

Criteriile ESG: ce sunt si de ce sunt importante pentru companii

Practicile de sustenabilitate ale unei companii sunt analizate in functie de anumite criterii de mediu ("Environment"), sociale ("Social") si de guvernanta corporativa ("Governance") (asa numitele "criterii ESG").

Criteriul de mediu: se refera la impactul pe care il au activitatile companiei asupra mediului inconjurator, respectiv la modul in care o companie trateaza incalzirea globala, consumul de energie, poluarea si eliminarea deseurilor, protejarea resurselor naturale si a biodiversitatii, emisiile de gaze cu efect de sera, etc.

Criteriul social: priveste relatia companiei cu angajatii, clientii, partenerii de afaceri, dar si comunitatea in care compania isi desfasoara activitatea.

Criteriul de guvernanta corporativa: se refera la modalitatea in care se desfasoara conducerea companiei si daca se respecta principiile de etica in afaceri sau de conduita profesionala responsabila de catre persoanele cu rol de conducere.

Aderarea companiilor la criteriile ESG este foarte importanta deoarece, pe termen scurt si mediu, acest lucru inseamna cresterea abilitatii companiilor pentru atragerea de finantari sau scaderea costului finantarilor, imbunatatirea reputatiei acestora sau pastrarea unei bune reputatii, atragand astfel investitori si parteneri de afaceri responsabili, scaderea riscurilor operationale si, implicit, a costurilor, iar pe termen lung, contribuie la cresterea sustenabilitatii companiilor.

Obligatia de raportare ESG conform OMF 85/2024.

In Romania, cadrul legislativ principal privind obligatia de raportare privind durabilitatea ("raportarea ESG") este reprezentat de Ordinul Ministerului Finantelor nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea („OMF 85/2024”) care a intrat in vigoare la inceputul anului 2024 si transpune partial in legislatia nationala Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European si a Consiliului din 14 decembrie 2022 in ceea ce priveste raportarea privind durabilitatea de catre intreprinderi (asa-numita Directiva CSRD - Corporate Sustainability Reporting Directive).

In principal, OMF 85/2024 elimina, pe de o parte, incepand din 2024, obligatia privind raportarea non-financiara si, pe de alta parte, pentru companiile care intra sub sfera sa de aplicare (respectiv companiile care respecta in prezent standardele contabile reglementate de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1802/2014 ("OMF 1802/2014") precum si Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara ("OMF 2844/2016") – "companiile vizate") introduce obligatia de a include in raportul administratorului o serie de informatii privind durabilitatea.

Astfel, companiile vizate urmeaza sa raporteze informatiile referitoare la sustenabilitate in mod etapizat, pentru exercitiile financiare care incep la urmatoarele date (sau, in cazul celor cu un exercitiu financiar diferit de cel calendaristic, care incep dupa urmatoarele date):

1. La / dupa data de 1 ianuarie 2024 (an fiscal 2024, raportare in 2025) pentru urmatoarele entitati/companii:
(i) entitati de interes public conform OMF 1802/2014, care depasesc, la data bilantului, criteriile pentru entitati mari si mijlocii (astfel cum sunt prevazute la pct. 9 alin. (4) din reglementarile contabile aprobate prin OMF 1802/2014) si numarul mediu de 500 de salariati in cursul exercitiului financiar;
(ii) entitati de interes public conform OMF 2844/2016, care, la data bilantului, depasesc criteriile pentru entitati mari si mijlocii (astfel cum sunt prevazute la pct. 483 alin. (1) pct. 2 din reglementarile contabile aprobate prin OMF 2844/2016), si numarul mediu de 500 de salariati in cursul exercitiului financiar;
(iii) entitatile de interes public, care sunt societati-mama ale unui grup mare (conform criteriilor prevazute de OMF 1802/2014, precum si de OMF 2844/2016, pentru considerarea unui grup mare), care depasesc, la data bilantului, pe baza consolidata, numarul mediu de 500 de salariati in cursul exercitiului financiar.

Nota: Entitatile de interes public sunt definite astfel:
- potrivit reglementarilor contabile aprobate prin OMF 1802/2014: societatile/companiile nationale, societatile cu capital integral sau majoritar de stat si regiile autonome; si
- potrivit OMF 2844/2016: societatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si persoanele juridice prevazute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 666/2015 privind aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara de catre unele entitati cu capital de stat.

2. La / dupa data de 1 ianuarie 2025 (an fiscal 2025, raportare in 2026) pentru urmatoarele entitati/companii:
- entitatile care depasesc criteriile pentru entitati mari si mijlocii (astfel cum sunt prevazute la pct. 9 alin. (4) din reglementarile contabile aprobate prin OMF 1802/2014, respectiv pct. 483 alin. (1) pct. 2 din reglementarile contabile aprobate prin OMF 2844/2016), care nu sunt de interes public;
- entitatile care sunt societati-mama ale unui grup mare si nu sunt de interes public.

3. La / dupa data de 1 ianuarie 2026 (an fiscal 2026, raportare in 2027) pentru urmatoarele entitati/companii:
- societatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata care nu depasesc criteriile de dimensiune prevazute de pct. 483 alin. (1) pct. 2 din reglementarile contabile aprobate prin OMF 2844/2016.

4. La / dupa data de 1 ianuarie 2028 (an fiscal 2028, raportare in 2029) pentru urmatoarele entitati/companii:
- sucursalele sau filialele cu sediul in Romania ale caror societati-mama finale sunt reglementate de dreptul unei tari terte, sub rezerva indeplinirii anumitor criterii de dimensiune prevazute de reglementarile contabile aprobate prin OMF 1802/2014, respectiv prin OMF 2844/2016.

Alte prevederi importante ale OMF 85/2024:
- Formatul de raportare electronic unic (the European Single Electronic Format/ESEF): Raportarea privind durabilitatea se va include in raportul administratorilor, intr-o sectiune specifica, in conformitate cu formatul de raportare electronic prevazut de art. 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/915.
- Conceptul de dubla materialitate: Companiile vor trebui sa includa in raportarea lor privind durabilitatea informatii care sa fie relevante atat din punctul de vedere al efectelor pe care le produce compania asupra sustenabilitatii, cat si al impactului sustenabilitatii asupra companiei (respectiv informatii privind analiza de materialitate externa si materialitate interna).
- Auditul/Opinia de asigurare a raportarii ESG: Raportul privind sustenabilitatea va trebui publicat impreuna cu opinia de asigurare emisa de una sau mai multe persoane ori firme autorizate sa emita opinie cu privire la asigurarea raportarii privind sustenabilitatea conform legislatiei aplicabile.

ESG due-diligence – cum pot avocatii/consultantii ajuta companiile raportoare

Avocatii/consultantii vor fi esentiali in ghidarea companiilor in intelegerea principiilor si conceptelor ESG, sprijinindu-le in elaborarea unei strategii adecvate si eficiente, precum si in implementarea cu succes a acestor prevederi noi legate de durabilitate.

In cadrul unei analize de tip ESG due-diligence, se va analiza, intr-o prima etapa, daca o companie intra in sfera de aplicare a OMF 85/2024 si daca are obligatii de raportare privind durabilitatea (si daca da, din ce moment).

In situatia in care are obligatii de raportare, compania raportoare (impreuna cu avocatii/consultantii sai) va trebui sa analizeze si sa stabileasca in mod concret in ce constau demersurile aferente raportarii ESG (redactarea politicilor de durabilitate si a formatului de raportare) si cum pot fi ele indeplinite astfel incat sa corespunda criteriilor ESG.

De asemenea, in ipoteza in care compania are deja anumite politici si/sau practici de sustenabilitate implementate la nivel de grup, ar fi de analizat in ce masura acestea sunt in acord cu noile reglementari aplicabile in tara noastra, iar daca nu sunt, care este riscul asociat si cum pot fi ele aliniate noilor cerinte.

Alte reglementari locale referitoare la obligatia de raportare ESG

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si Banca Nationala a Romaniei (BNR) au adoptat reglementari privind transpunerea in legislatia nationala a Directivei CSRD.

Astfel, Norma nr. 4/2024 a ASF defineste cerintele de raportare pentru societatile de interes public mari si medii, impunandu-le sa includa in rapoarte informatii detaliate privind aspectele ESG relevante pentru activitatea lor.

De asemenea, BNR a emis Ordinul nr. 1/2024 care stabileste cerintele de raportare pentru institutiile de credit si societatile de asigurare.

Comisia Europeana a declansat procedura de infringement impotriva Romaniei

Pe 26 septembrie 2024, Comisia Europeana a publicat faptul ca a decis sa deschida proceduri de infringement impotriva a 17 state membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, in contextul in care aceste state nu au comunicat transpunerea integrala a Directivei CSRD in legislatia nationala. Termenul limita pentru transpunere a expirat la data de 6 iulie 2024. Prin urmare, Comisia Europeana transmite scrisori de notificare formala statelor membre in cauza care au acum doua luni la dispozitie pentru a raspunde si a finaliza transpunerea. In absenta unui raspuns satisfacator, Comisia poate decide sa emita un aviz motivat.

Concluzie: Implementarea Directivei CSRD tinteste catre un viitor mai sustenabil pentru Romania
Transpunerea (chiar si partiala a) Directivei CSRD in Romania reprezinta un pas important catre un viitor mai sustenabil. OMF 85/2024, precum si noile reglementari ale ASF si BNR, ofera un prim cadru legal necesar pentru raportarea privind durabilitatea si promoveaza transparenta si responsabilitatea corporativa.

Cu toate acestea, este esential ca organizatiile din Romania sa depaseasca provocarile asociate cu implementarea reglementarilor privind dezvoltarea durabila si, totodata, legiuitorul roman sa asigure o transpunere completa a prevederilor Directivei CSRD in Romania. Astfel, tara noastra poate contribui la construirea unui viitor mai bun pentru generatiile viitoare.

Autori (foto de la stanga la dreapta):
Roxana Roman, Avocat Partener, Coordonator al Practicii de Real Estate & Constructions
Ana-Maria Mustatea, Avocat, Real Estate & Constructions
Nina Lazar, Avocat, TMT & Data Protection