Cea mai importanta amnistie fiscala de dupa 1990 a intrat in vigoare. Avem de-a face cu o amnistie fiscala veritabila, in sensul in care Guvernul a ales sa anuleze in totalitate, prin ordonanta de urgenta, dobanzile, penalitatile si toate accesoriile pentru toti acei contribuabili care vor opta sa-si plateasca obligatiile fiscale principale catre bugetul de stat.

Mai mult, pe langa obligatiile fiscale (inclusiv creantele vamale), aceleasi facilitati se aplica si obligatiilor bugetare. Chiar unitatile administrativ-teritoriale vor putea opta pentru acordarea acestor facilitati constand in anularea accesoriilor, in cazul obligatiilor bugetare datorate bugetelor locale. Singura excludere vizeaza accesoriile aferente obligatiilor ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.

Pe scurt, dintre concluziile studiului „Raportarea Financiara la Antreprenori”:
• 67% dintre respondenti doresc recomandari de optimizare a afacerii si sunt deficitari - antreprenorii vor "mai mult decat contabilitate" ;
• 31% dintre antreprenorii participanti considera raportarea financiara doar importanta - antreprenorii sunt deficitari la raportarea financiara pentru management si recomandari optimizare business;
• antreprenorii transfera asteptarile din zona financiara catre contabil; in acest context contabilul nu mai poate sa livreze servicii simple, de contabilitate. Antreprenorii nu stiu ce inseamna strategia financiara si forta acestui "instrument" corect si agil implementat in business, care da structura, control si elibereaza resurse de timp la antreprenor, prin delegare.

KPMG Romania a lansat cea de-a 5-a editie a Ghidului privind detasarea internationala a lucratorilor. „2020 este anul schimbarilor pentru piata muncii. Brexit, revizuirea Directivei privind detasarile, noul principiu de remunerare egala pentru munca de valoare egala, instituirea unei autoritati europene a muncii - sunt doar cativa dintre factorii care vor remodela mobilitatea internationala a fortei de munca. Nu mai vorbim despre criza COVID-19 care a adus, aproape peste noapte, schimbari uriase in modul in care lucratorii internationali isi desfasoara activitatea” explica Madalina Racovitan (foto), Partener Consultanta Fiscala si Head of People Services, KPMG in Romania.

Anul 2020 a demarat cu perspective optimiste pentru mediul de afaceri din Romania. Rezultatele studiului Valoria privind evolutia afacerilor prognozata de companiile din Romania la inceputul anului 2020 arata ca 25% dintre companii se asteptau cresteri ale cifrei de afaceri de 10%-20% fata de numai 16% cu un an inainte,  28% prognozau o crestere de 5%-10% fata de 26% in anul anterior si 18% spuneau ca vor creste cu procente de la 20% la peste 30%, la fel ca in 2019.

Dar peste acest peisaj optimist a venit pandemia adusa de COVID-19 si cele doua luni de situatie de urgenta. Multe industrii au acum perspective extrem de delicate, iar revenirea va fi una treptata si dificila pentru toate domeniile, chiar daca pentru unele va fi mai greu decat pentru altele (de exemplu turism, transportul de persoane, HORECA, etc).

Odata cu trecerea la un sistem definitiv de TVA, in legislatia Uniunii Europene, cat si in legislatia din Romania au fost implementate patru remedii rapide avand drept scop asigurarea aplicarii unitare a regulilor de TVA in toate statele membre ale UE precum si combaterea evaziunii fiscale.

Principalele remedii rapide implementate in 2020 vizeaza conditiile pentru aplicarea scutirii de TVA aferenta livrarilor intracomunitare de bunuri si regulile privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrari succesive de bunuri.

Disponibila inca de la jumatatea anului trecut, dar obligatorie din acest an, depunerea declaratiei online la Administratia Fondului pentru Mediu permite agentilor economici sa economiseasca timp si resurse financiare si umane. In prezent, societatile nu mai sunt nevoite sa trimita un angajat sau un curier pentru a inregistra fizic declaratia lunara. Cu toate acestea, observam ca o parte dintre ele inca ezita sa adopte acest nou mod de declarare. Comparativ cu metoda clasica de depunere, declaratia online poate fi procesata si inregistrata in sistem in cateva minute.

Pe masura ce buletinele de stiri ne prezinta statisticile unui dezastru social si economic planetar, si in Romania un numar tot mai mare de companii se confrunta cu scaderea cererii, dificultati pe lantul de aprovizionare, lipsa de lichiditate, dar si mai acut, o lipsa de perspectiva.

Ce va urma? Cum va fi dupa ce va trece pandemia?

Companiile sunt obligate sa se adapteze rapid la noile realitati de operare. Intr-o clipa am vazut cum totul se muta in mediul online si descoperim tele-munca sau tele-educatia. Pandemia le arata companiilor valoarea tehnologiei informatiei si a transformarii digitale. In timp ce unele companii au fost mai bine pregatite, altele s-au pus la adapostul ajutoarelor de stat in asteptarea sfarsitului pandemiei si a reluarii, poate, intr-un mod diferit a activitatii.

Criza generata de epidemia de COVID-19 defineste patru categorii distincte de comportamente in randul consumatorilor: „Redu drastic cheltuielile”, „Pastreaza-ti calmul si cheltuie”, „Economiseste si fa stocuri” si „Hiberneaza si cheltuie”, potrivit primei editii a studiului EY Future Consumer Index.  

Consumatorii care se incadreaza in segmentul „Redu drastic” (27,3%) cheltuiesc mai putin in toate categoriile de consum, deoarece pandemia are un efect mai sever asupra statutului lor profesional. Cei din categoria „Pastreaza-ti calmul si cheltuie” (26,2%) nu si-au schimbat obiceiurile de consum. Cei mai multi consumatori (35,1%) se inscriu insa in categoria „Economiseste si fa stocuri”, sunt pesimisti si privesc cu neincredere viitorul. Consumatorii din segmentul „Hiberneaza si cheltuie” (11,4%) cheltuiesc cel mai mult pe toate categoriile de produse.

Piata fuziunilor si achizitiilor din Romania si-a reluat cresterea in 2019 comparativ cu anul anterior, inregistrand un avans de 4% si o valoare de 5,2 miliarde de euro, arata un studiu realizat de echipa integrata de tranzactii a PwC Romania si D&B David si Baias, prezentat in cadrul conferintei ”Piata de M&A in Romania: Evolutiile din ultimii ani si tendinte in 2020”. In 2018, valoarea tranzactiilor a consemnat un recul fata de anul anterior, de 9,6%, pana la 5 miliarde euro.

Ordonanta de Guvern nr. 5/2020 (”OG nr. 5/2020”) publicata la 31 ianuarie 2020 transpune in Romania Directiva 2018/822 a Consiliului Uniunii Europene privind schimbul automat obligatoriu de informatii in domeniul fiscal cu privire la modalitatile transfrontaliere care fac obiectul raportarii. preluand intr-o masura destul de mare textul acestei, al carei nume este deja cunoscut sub acronimul DAC6 . Cum pana in prezent aceste chestiuni nu au fost abordate in spatiul public , vom prezenta in cele ce urmeaza o serie de comentarii asupra unor aspecte importante de ordin juridic legate de obligatiile de raportare si notificare, dar si in legatura cu sanctiunile ce ar putea fi aplicate in cazuri de nerespectare a acestor obligatii.

Cresterea vanzarilor in afacerile business-to-business (B2B) are la baza un proces minutios de pregatire care porneste de la analiza rezultatelor din anul anterior, a proceselor care nu au functionat si a celor care au functionat remarcabil de bine, a oportunitatilor din piata si a comportamentelor de cumparare ale clientilor.

Procesele de vanzare sunt mai eficiente atunci cand au la baza tactici concepute cu atentie pentru a ghida prospectii prin diversele etape ale procesului de cumparare. Iata care sunt cele cinci elemente esentiale care, prin impactul lor asupra eficientei, conduc la cresterea vanzarilor in 2020.