Recent, Agentia Nationala de Administrare Fiscala („ANAF”) a intensificat verificarile privind veniturile obtinute din strainatate de persoanele fizice care figureaza in evidentele sale ca rezidenti fiscali romani. Verificarile vizeaza, printre altele, venituri salariale sau din activitati independente, chirii, investitii, tranzactii cu active digitale si venituri obtinute prin intermediul platformelor online. 

Aproape orice companie declara ca isi doreste oameni implicati, inovatori si rezilienti. In acelasi timp, multe dintre sistemele pe care le construieste produc exact opusul. Obiectivele se multiplica de la un trimestru la altul. Indicatorii de performanta devin tot mai numerosi. Sedintele ocupa spatiul dedicat muncii reale.

In economiile mature, aproape nicio achizitie nu se face fara el. In Romania, multi antreprenori inca il privesc ca pe o formalitate. In realitate, analiza-diagnostic este cea care transforma o intentie de cumparare intr-o investitie solida.

Din ce in ce mai des in ultimii ani, multi angajati au vazut cat de repede se poate schimba sentimentul de siguranta intr-o companie: prioritati schimbate, roluri redefinite, proiecte accelerate sau decizii explicate prea tarziu. Tocmai de aceea, comunicarea in schimbare conteaza mai mult decat un plan de proiect sau cateva mesaje oficiale. Pentru multi oameni, schimbarea incepe cu o intrebare simpla: locul meu aici mai este sigur?

In ultimii sase ani, companiile au traversat o succesiune de crize care nu mai seamana cu nimic din ceea ce literatura de management descria inainte de 2020. Pandemii, conflicte geopolitice, inflatie accelerata, burnout colectiv, restructurari, presiune pe costuri, transformari digitale fortate si o piata a talentelor profund instabila.

Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti, piata reglementata si sistemul multilateral de tranzactionare (SMT), a depasit pentru prima data in istorie pragul de 100 de miliarde de euro (537,7 miliarde lei) la finalul anului 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, iar cresterea a accelerat in 2026, potrivit celei de-a noua editii a raportului PwC Romania „Multiplicatorii de evaluare ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti si ai pietei locale de fuziuni si achizitii”.

In economie exista momente in care nu lipsa resurselor reprezinta problema, ci modelul dupa care acestea sunt utilizate, iar Romania se afla intr-un astfel de moment.

Dupa un deceniu de crestere sustinuta, economia incetineste, in timp ce dezechilibrele fiscale se adancesc. PIB-ul a avansat cu doar 0,9% in 2024 si 0,7% in 2025, iar in primul trimestru din 2026 a scazut cu 1,7% fata de anul anterior. In acelasi timp, insa, paradoxal, investitiile straine continua sa creasca, piata tranzactiilor inregistreaza niveluri record, proiectele de infrastructura finantate din fonduri europene se extind, iar aderarea la OCDE se apropie de finalizare. 

Intr-un context de digitalizare accelerata a ANAF, contribuabilii trebuie sa trateze preturile de transfer ca parte a guvernantei fiscale, nu doar ca obligatie anuala de documentare.

Printr-o serie de reforme adoptate intr-un interval de doar cateva saptamani – noile reguli privind dosarul preturilor de transfer, acordurile de pret in avans (APA) si procedura amiabila (MAP) – Romania se aliniaza unui model de administrare fiscala tot mai raspandit la nivelul OCDE: mai mult accent pe preventie, transparenta si certitudine fiscala.

Mobilitatea internationala a devenit de mult timp o realitate de zi cu zi pentru multe companii. Angajatii participa la intalniri si proiecte in alte state membre, sunt detasati temporar in strainatate sau lucreaza in mod obisnuit in doua sau mai multe tari. In acest context, certificatul A1 este deja un element familiar, fiind documentul care confirma statul in care sunt datorate contributiile sociale.

Exista un paradox pe care il repetam de ani de zile. In scoli spunem ca educatia este cheia viitorului. In companii declaram ca oamenii sunt cea mai importanta resursa. In strategii, conferinte si rapoarte, invatarea ocupa un loc central. In bugete, insa, ocupa rareori aceeasi pozitie.

Hoteluri boutique amenajate in foste palate, restaurante deschise in cladiri interbelice, spatii culturale gazduite de fabrici istorice – tot mai multi investitori din Romania descopera potentialul cladirilor de patrimoniu. Insa, achizitia si transformarea unei astfel de cladiri nu seamana cu o tranzactie imobiliara obisnuita: regulile sunt diferite, procedurile sunt mai complexe, iar riscurile pot fi semnificative daca nu sunt gestionate corect.