Schimbarea este inevitabila in orice organizatie care vrea sa ramana relevanta. Dar chiar si cele mai bine gandite initiative pot fi blocate. Nu prin proteste deschise, ci printr-o forma mult mai subtila: rezistenta pasiva. 

Atunci cand aceasta vine din partea unui coleg cu influenta, senioritate sau rol strategic, efectele pot fi profunde si greu de gestionat.

Ce este rezistenta pasiva la schimbare?

Rezistenta pasiva nu se manifesta prin refuzuri explicite. Este o tacere calculata, o evitare a implicarii, o intarziere justificata, o ironie subtila care submineaza directia aleasa.

O companie toxica, indiferent ca vorbim de un loc de munca sau de o relatie, provoaca daune morale si materiale.

„Daca ai renuntat la o relatie, o prietenie, sau (adaug eu) o colaborare toxica, negativa, abuziva, unilaterala, fara vibratie scazuta, ai castigat.” – Lalah Delia

”De ce ati plecat de la ultimul loc de munca?”, intrebare nelipsita la un interviu, la care aproape toti candidatii raspund evaziv ”Imposibilitatea de a evolua”. 

Daca cer detalii, de foarte putine ori primesc argumentele potrivite pentru acest raspuns – compania este mica, nu au bugete pentru instruire, am ajuns cat de sus se putea.

Discutiile de aderare a Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) au inceput in urma cu trei ani si Romania pare sa fie printre candidatii destul de avansati in procesul de admitere, cu un roadmap aprobat si opinii favorabile pe un numar semnificativ de comitete deja evaluate. Partea mai putin buna este ca termenul initial avansat pentru finalizarea acestui proces (2026) pare mai degraba ca nu e fezabil, cel putin asa cum stau lucrurile la ora actuala (octombrie a.c.).

Antreprenorii vor digitalizare si integrare – suport in timp real

Raportarea Financiara la Antreprenori, ed. a-VI-a

Astazi, companiile romanesti traverseaza o perioada de transformare semnificativa din punct de vedere fiscal dar si operational, conduse si de nevoia acerba de a creste eficienta, de a imbunatati experientele cu clientii si de a-si intari rezilienta. Procesul de transformare este unul complex in sine, iar factori precum digitalizarea si integrarea datelor in timp real fac diferenta cand vine vorba despre asigurarea succesului in viitor.

Transparenta salariala a devenit unul dintre cele mai fierbinti subiecte, odata cu apropiata transpunere a Directivei europene in domeniu, generand si unele mituri care pot crea confuzie sau chiar teama in randul angajatorilor si angajatilor. In acest articol vom demonta unele dintre cele mai frecvente mituri despre transparenta salariala.

Traim o perioada in care piata se misca mai repede decat pot reactiona multe companii. Tehnologia, noile modele de business si schimbarile in asteptarile clientilor forteaza companiile sa isi regandeasca modul de functionare. In timp ce mediul extern evolueaza continuu, multe structuri interne raman prinse intr-o logica veche, creata pentru o alta epoca.

Contrafacerea este un fenomen din ce in ce mai raspandit in cadrul UE, in detrimentul atat al cetatenilor sai, cat si al titularilor de drepturi de proprietate intelectuala. Pentru a pune acest lucru in perspectiva, bunurile contrafacute si piratate in statele membre au o valoare estimata de aproximativ 119 miliarde EUR, reprezentand aproape 5,8% din toate importurile.

Companiile private din Romania prognozeaza o crestere medie de 6% a salariilor de baza in 2026, dupa un avans de 7,47% in acest an si 10,45% anul trecut, arata studiul salarial si de beneficii PwC PayWell 2025.

Majorarile salariale au incetinit in ultimul an, iar estimarile companiilor arata ca tendinta se va mentine si anul viitor, in conditiile in care cresterea economica a franat brusc si perspectivele de revenire sunt incerte.

Intr-o dimineata obisnuita, intr-un birou cu pereti albi si multe post-it-uri colorate, se intampla ceva ce nu apare in rapoarte, dar se simte in aer: cineva tocmai a spus, cu un zambet superior, „eu mi-am facut treaba, dar ceilalti...”. 

Uite asa, fara sa ne dam seama, am intrat intr-o dinamica organizationala disfunctionala, dar extrem de populara: „eu sunt bun pentru ca ceilalti gresesc”.

Probabil ca in fiecare echipa exista un personaj care pare ca traieste intr-un serial dramatic continuu, cu episoade zilnice de nedreptate, neintelegeri si suspine fataliste. Nu e neaparat incompetent, dar e mereu coplesit, neajutat si, desigur, nevinovat. 

Daca esti manager sau director, ai intalnit cel putin o data acest tip de coleg: „victima de serviciu”. Dupa 30 de ani de experienta in business, consider ca este posibil sa recunosti, sa intelegi si sa gestionezi acest comportament fara sa-ti pierzi rabdarea, echilibrul sau simtul umorului.

De multe ori ne uitam la clasamentele internationale si ne displace cand vedem Romania la coada listelor. Asa se intampla si cand ne uitam la competitivitatea economica. In astfel de momente criticam guvernul, infrastructura, mediul de afaceri. Ne comparam cu alte tari si observam rapid decalajele. Insa prea rar ne punem intrebarea: ”cat de competitivi suntem fiecare dintre noi, ca profesionisti, manageri sau antreprenori?”