Am asistat in aceasta vara la o discutie in cadrul dezbaterilor din Comisia de Buget-Finante a Parlamentului pe tema noului cod fiscal in care un reprezentant al industriei tehnologiei informatiei solicita scutirea de la impozitare a profitului reinvestit in echipamente si programe informatice. Un domn parlamentar, altfel bine pregatit, a replicat: ”Dar cate avantaje si facilitati mai vreti, mai tinere? Vreti sa platiti si mai putin?”. Reactia, desi dura, nu m-a mirat si in contextul respectiv am inclinat sa fiu de acord cu ea. Casta IT-stilor din Romania pare una privilegiata: acesta este domeniul in care se platesc salarii bune, opereaza scutiri de impozit pe salariu, iar cei care lucreaza pe cont propriu sunt taxati pe baza unui sistem forfetar foarte avantajos.

Mass-media este interesata de astfel de subiecte si prezinta afaceri de succes din acest domeniu, cladirile de birouri se umplu tot mai mult de informaticieni non-conformisti veniti la munca pe bicicleta, sefii de HR ai multinationalelor din domeniu se plang ca nu au suficienti oameni pe care sa ii angajeze. Se ridica totusi intrebarea: e chiar atat de bine? Este suficient exploatat domeniul si se intreprinde suficient de mult pentru a face din tehnologia informatiei cartea castigatoare a economiei din Romania?

Daca ne uitam pe cifrele publicate de statistica oficiala, vedem ca domeniul IT a contribuit in trimestrul I din 2015 cu 7% la formarea produsului intern brut, iar in 2014 cu 5,9%. Comparativ, in T1-2015, industria a contribuit cu 21%, comertul cu 17,5% sectorul public cu 11,1% iar imobiliarele au adus 10,5%. In ceea ce priveste cresterea economica din T1-2015, dintr-un +4.3% doar +0,8% se datoreaza IT-ului. Asadar, departe de a fi vedeta economiei, tehnologia informatiei pare mai degraba un outsider care incearca sa isi faca loc in fata.

Chiar si pana aici drumul a fost lung, primul pas fiind facut la inceputul anilor 2000 cand reprezentantii industriei IT au convins autoritatile sa introduca scutirea de la impozitare a salariilor pentru angajatii care sunt implicati efectiv in productia de programe informatice.

Ordinul privind incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator prevedea, inca de la inceput, o serie de criterii ce trebuie indeplinite atat de angajat cat si de angajator pentru ca cel din urma sa poata aplica scutirea. Ordinul a fost modificat in cateva randuri de-a lungul anilor, aducandu-se uneori clarificari binevenite, atat in ceea ce priveste criteriile pentru exceptare, dar si implementarea practica a acestui stimulent. Din pacate insa, nu intotdeauna noile prevederi au fost suficiente sau au acoperit toate punctele sensibile ce ridicau intrebari din partea celor interesati.

Ultima modificare a intervenit la 31 iulie 2015 prin Ordinul nr. 217/4.172/1.348/835/2015. Principala schimbare consta in eliminarea listei de specializari ale institutiilor de invatamant superior acreditate, in cadrul carora angajatul vizat trebuia sa detina o diploma de absolvire. Abrogarea acestei conditii pare a fi una de bun augur, consecinta imediata fiind ca se largeste aria persoanelor carora li se poate aplica acest stimulent fiscal. Astfel, se evita situatia, adesea intalnita anterior in practica, in care un angajat, desi cu vasta experienta in domeniu si poate avand diplome de specializare in afara unor anumite institutii de invatamant acreditate nu ar fi putut beneficia de scutirea de impozit. Ramane prin urmare la dispozitia angajatorului sa decida daca o persoana (ce in continuare trebuie sa detina o diploma de studii superioare) are calificarile si competentele necesare pentru a ocupa pozitia respectiva.

Pe de alta parte, o alta conditie prevazuta de legislatie inca de la bun inceput dar care nu a fost clarificata pana in acest moment, este cea potrivit careia angajatorul trebuie sa realizeze in anul fiscal precedent, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, un venit anual de cel putin 10.000 USD pentru fiecare angajat ce beneficiaza de scutirea de impozit. La prima vedere, aceasta conditie pare a nu pune prea multe probleme, mai ales in contextul in care legislatia curenta prevede in mod specific faptul ca scutirea nu este conditionata de contributia angajatului vizat la realizarea acestui plafon.

La o analiza mai atenta insa, se ridica o serie de intrebari si aspecte practice care nu sunt adresate intr-un mod unitar nici macar la nivelul autoritaților fiscale. Ce se intampla cu o societate nou infiintata, care nu are un venituri inregistrate in anul fiscal precedent? Ce se intampla cu o societate care s-a dezvoltat foarte repede si pentru a putea derula contractele incheiate pentru viitor, are nevoie sa angajeze un numar mare de oameni intr-o perioada scurta de timp, raportul veniturilor din anul precedent ajungand a fi sub 10.000 USD / angajat? Ce se intampla in cazul transferului unui intreg departament de la o companie la alta?

Aplicarea stricto sensu a acestui criteriu, asa cum este enuntat in Ordinul respectiv, ar insemna in anumite cazuri limitarea in timp si privarea angajatilor de tratamentul favorabil, fie in primul an de activitate al societatii, fie intr-un an in care societatea se afla in plina expansiune. Ori, o astfel de abordare pare a fi contradictorie scopului legislatiei specifice, si anume de a stimula activitatea companiilor romanesti in crearea de programe pentru calculator.

In acest context, in care un criteriu definitoriu pentru aplicarea scutirii poate fi subiect de interpretare, singura varianta la indemana contribuabilului ar fi de a solicita o solutie fiscala individuala anticipata pentru aceste situatii. Solutia fiscala individuala anticipata este actul administrativ emis de organul fiscal central in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului si reglementeaza o situatie de fapt viitoare. Insa, si acest proces este unul ce se desfasoara in continuare cu dificultate (desi in ultima perioada au fost observate anumite evolutii pozitive in acest sens) si presupune anumite costuri pentru contribuabil.

Emiterea unui nou Ordin privind incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator ar fi fost un moment bun pentru clarificarea acestei conditii, avand in vedere mai ales evolutia foarte rapida a industriei de profil si necesitatea adaptarii legislatiei la aceasta situatie.

Concluzionand, putem spune ca IT-ul romanesc se misca in directia buna, mapamondul ne recunoaste ca fiind o forta in domeniu, cadrul general este bun, dar este inca mare nevoie de ajutor. Iar eliminarea restrictiei ramase inca in legislatie, va incuraja start-up-urile si nou venitii pe piata. E limpede ca investitia in acest sector poate reprezenta unul dintre secretele unei Romanii prospere.

Si pentru ca un proverb spune ca daca n-ai noroc la loto ai noroc in dragoste, incercam sa parafrazam spunand ca daca n-am avut noroc la agricultura decat dupa 25 de ani, poate vom avea acum noroc mai repede cu informatica. Succes!

Autori: Gabriel Sincu (foto dreapta) – Director Executiv, Asistenta Fiscala, EY Romania
Claudia Sofianu 9foto stanga) - Director Executiv, Asistenta Fiscala, EY Romania