- Cotele taxelor indirecte continua sa creasca la nivel global ca raspuns al guvernelor la scaderea veniturilor
- Companiile trebuie sa se pregateasca pentru noile reguli de impozitare care raspund intensificarii digitizarii

Tot mai multe tari adopta regimuri de impozitare indirecta ca raspuns la scaderea veniturilor si la inovatia digitala, conform raportului EY Indirect Tax in 2016 – care analizeaza evolutiile si tendintele legate de taxarea indirecta in peste 100 de jurisdictii de la nivel global.

Raportul identifica evolutiile globale din zona impozitarii indirecte, incluzand taxa pe valoare adaugata (TVA), taxa pe bunuri si servicii (GST), taxele pe consum, accizele, taxele vamale, taxa pe primele de asigurare (IPT) si taxele de mediu. De asemenea, raportul ajunge la concluzia ca tendinta globala de crestere a taxarii indirecte se mentine, si identifica noi riscuri pentru mediul de afaceri in efortul lor de adaptare la schimbari fara precedent ale peisajului taxarii.

Raportul evidentiaza schimbari ale regimului impozitarii indirecte introduse in peste 100 de jurisdictii in ultimele luni, precum si schimbarile asteptate in 2016 si dincolo de orizontul acestui an. De asemenea, include harti ale lumii in care se poate vedea unde anume au loc aceste schimbari. Menite sa creasca gradul de constientizare si sa ajute la identificarea principalelor tendințe  care afecteaza mediul de afaceri, aceste harti reflecta volumul si amploarea schimbarilor din zona taxarii indirecte pe intreg cuprinsul globului, permitand astfel directorilor executivi sa evalueze corect impactul acestor schimbari precum si potențialele obligatii si oportunitati care deriva din ele.

Trei tendinte care preced cea de-a patra Revolutie Industriala
Taxarea indirecta este legata in mod direct de productia, distributia si vanzarea de bunuri si servicii. Toate acestea sunt strans interconectate cu modelul de afaceri al oricarei companii. Insa, tocmai aceste modele de afaceri s-ar putea schimba profund in cursul unei a "patra Revolutii Industriale" care va transforma sisteme intregi de productie, distributie si consum, generand astfel provocari majore la adresa modelelor traditionale de taxare. Iata cateva dintre cele mai noi tendinte si evolutii din zona impozitarii indirecte de la nivel global:

1. Taxarea indirecta ramane o sursa importanta si sigura de venituri pentru guverne: Cotele unor taxe precum TVA/GST din tarile membre OECD raman stabile, ba chiar scad usor in UE. Insa, la nivel global acestea cresc, baza de impozitare continua sa se largeasca, sistemele TVA/GST sa se extinda, iar activitatea de auditare vamala a cunoscut o crestere semnificativa.

2. Revolutia digitala accelereaza cadrele de lucru si cooperarea din zona taxarii: digitizarea permite consumatorilor sa comande bunuri de aproape oriunde din lume, direct la ei acasa, sau sa inlocuiasca ordinele de livrare a bunurilor fizice cu documente ce pot fi descarcate din online, fapt care provoaca guvernelor pierderi de venituri din taxe. In intreaga lume, autoritatile vamale si cele fiscale iau masuri de protejare a acestor surse de venituri.

3. Apetența pentru big data nu ingradește taxarea indirecta: gestionarea eficienta a datelor devine tot mai importanta pentru companii, pe masura ce volumele de taxe colectate de autoritatile fiscale cresc continuu; tot mai multe tari solicita eliberarea de facturi electronice (e-invoices) si ordine electronice de plata (e-filing); guvernele incep sa schimbe date pentru a facilita activitatea de audit multi-tari.

Intensificarea digitizarii si a colectarii de date induce schimbari majore si riscuri noi
Raportul evidentiaza impactul digitizarii in determinarea jurisdictiilor de a gasi noi modalitati de atragere de venituri. Avansul consumerismului digital a micsorat pierderile fiscale in cazul achizitiilor transfrontaliere care nu respecta anumite criterii de impozitare, iar guvernele iau acum masuri protectioniste ca raspuns la aceasta situatie. Iar pe masura ce achizitia de bunuri fizice lasa tot mai mult loc descarcarii de produse digitale, asa cum este cazul, de exemplu, al cartilor electronice (e-books), guvernele se straduiesc sa dezvolte o serie de reguli inovatoare prin care sa pastreze taxele la acelasi nivel.

In consecinta, tot mai multe jurisdictii implementeaza auditarea electronica, iar volumele de date cresc exponential, fapt care accentueaza sarcina administrativa a companiilor. Guvernele cauta tot mai mult informatii despre tranzactii in timp real, fapt care genereaza noi situații complexe pentru afacerile care utilizeaza canale multiple de distributie si face mai dificila pentru companii sarcina de a-si controla datele proprii. Iar aceasta tendinta are toate sansele sa continue in contextul adoptarii din ce in ce mai largi a unor tehnologii precum "block chain".

Lipsa de coordonare intre regiunile geografice si intensificarea sarcinilor administrative genereaza noi provocari pentru mediul de afaceri si cresc nevoia urgenta de abordare uniforma si globala a aplicarii sistemelor de impozitare indirecta. Companiile trebuie sa-si stabileasca o strategie proactiva si robusta de impozitare indirecta pentru a se adapta acestui mediu aflat in schimbare rapida.

Cum se manifesta aceste tendinte in Romania?
Jean-Marc Cambien (foto), Partener Asistenta Fiscala EY Romania, explica:

„Tendintele care se manifesta la nivel global pot fi observate si in Romania. Ganditi-va, spre exemplu, la cresterea numarului de activitati in materie de inspectii fiscale/TVA desfasurate de autoritatile fiscale din Romania cu scopul securizarii veniturilor din impozite indirecte si in vederea gestionarii cazurilor de fraudare a TVA. Ganditi-va de asemenea la tendinta continua spre depunere electronica (e-filling). Ganditi-va si la sporirea numarului de date colectate de autoritatile fiscale romane in special in domeniul impozitelor indirecte prin introducerea progresiva a noilor case de marcat cu jurnal electronic care ar putea fi conectate la un sistem de monitorizare si supraveghere care sa permita transmiterea datelor catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, noul formular 394, etc.

Si toate acestea sunt doar inceputul, reprezentand elementele precursoare ale obiectivului care se contureaza la orizont: auditarea electronica (e-auditing). Desi acest tel pare a fi foarte indepartat, operatorii economici ar trebui cel putin sa inceapa sa se gandeasca la strategii privind modul de gestionare a acestor schimbari, precum si de folosire a acestora in favoarea propriilor activitati comerciale.”