Dupa trei incercari consecutive, unul dintre principalii retaileri prezenti pe piata locala a obtinut suspendarea integrala a unei decizii de impunere emise de ANAF. Contribuabilul evita astfel plata penalitatilor de intarziere (0,01% pe zi de intarziere) indiferent de rezultatul contestarii actului de impunere si obtine returnarea scrisorii de garantie bancara. Victoria reusita de echipa de avocati a Radu si Asociatii SPRL, formata din Emanuel Bancila, Alex Slujitoru si Ana Mihai, este cu atat mai valoroasa cu cat doar 10% din totalul cererilor de suspendare sunt admise de catre instantele de judecata, iar aceeasi suspendare fusese respinsa anterior de doua ori.  

Conform prevederilor legale, doua sunt conditiile ce trebuie sa fie indeplinite pentru acordarea suspendarii judecatoresti: contribuabilul trebuie sa probeze un caz bine justificat si sa dovedeasca existenta unei pagube iminente, daca decizia de impunere s-ar pune in executare.

Astfel, in dovedirea primei conditii, avocatii Radu si Asociatii au invocat incalcarea unor institutii juridice de referinta reglementate de Codul de procedura fiscala, intre acestea regasindu-se inclusiv depasirea exagerata a duratei de efectuare a inspectiei fiscale, precum si jurisprudenta recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) – cauza Paper Consult, pentru a dovedi aparenta de nelegalitate a deciziei de impunere contestate. In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, iminenta producerii unei pagube, instanta a recunoscut ca efectul punerii in executare a deciziei de impunere ar avea un impact financiar imediat asupra societatii.

Sirul tentativelor de a obtine suspendarea deciziei de impunere incepe in 2015, data la care contribuabilul a solicitat suspendarea inca din faza contestatiei fiscale, insa instanta suprema a respins cererea de suspendare intemeiata pe dispozitiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

In 2017, dupa ce contestatia a fost respinsa de catre autoritatile fiscale, Curtea de Apel a respins, din nou, ca inadmisibila, o noua cerere de suspendare, retinand puterea de lucru judecat in raport cu sentinta anterioara din 2015. Din punctul de vedere al Curtii, societatea se afla in ipoteza unei cereri de suspendare succesive celei formulate in anul 2015, desi temeiul de drept era diferit, respectiv articolul 15 din Legea contenciosului administrativ fata de articolul 14 din aceeasi lege folosit in anul 2015.

In recurs, Inalta Curte contrazice punctul de vedere al Curtii de Apel, caseaza sentinta primei instante si trimite cererea spre rejudecare, retinand ca, atata vreme cat temeiul de drept in baza caruia s-a cerut a doua oara suspendarea este diferit, chiar daca motivele nu sunt, cererea este admisibila.

In rejudecare, Curtea de Apel mentioneaza jurisprudenta constanta a Inaltei Curti, potrivit careia exista o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura o decizie de impunere, atunci cand se incalca dispozitii procedurale importante, precum competenta, sau actul de control este intemeiat pe dispozitii legale neconstitutionale declarate ca atare.

Insa, o astfel de critica privind aparenta de nelegalitate s-a retinut pentru motive procedurale doar pentru un an din perioada fiscala controlata. Prin urmare, instanta a apreciat ca intemeiata cererea de suspendare doar cu privire la acea parte din debit care a indeplinit, cumulat, cerintele suspendarii si a dispus suspendarea partiala a deciziei de impunere, ce cuprindea doar o parte din debit si accesoriile aferente.   

Instanta de fond a mentionat ca emiterea unui act de control cu incalcarea unor dispozitii legale neconstitutionale declarate ca atare este suficienta pentru dovedirea aparentei de nelegalitate a deciziei de impunere contestate. Cu toate acestea, nu a retinut acelasi silogism juridic si cu privire la aparenta nelegalitate rezultata din incalcarea jurisprudentei recente a CJUE – cauza Paper Consult, desi unul dintre motivele pentru refuzul dreptului de deducere a TVA a fost identificarea unor furnizori inactivi (in cauza Paper Consult, CJUE a retinut in mod expres ca nu se poate refuza dreptul de deducere al TVA in cazul in care furnizorul este inactiv).

Criticand in recurs aceasta solutie, Radu si Asociatii SPRL a obtinut confirmarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul ca, odata infranta in parte prezumtia de legalitate a deciziei de impunere, solutia care se impune este suspendarea in tot a deciziei, neputand deci opera o infrangere partiala a prezumtiei de legalitate, care sa justifice o solutie de suspendare partiala a actului administrativ fiscal contestat.

”Aceasta interpretare este in acord cu insasi ratiunea legiuitorului care, prin instituirea posibilitatii suspendarii judiciare a actului administrativ, a vizat protejarea destinatarilor actului prin scoaterea temporara integrala a acestuia din circuitul civil, pana la solutionarea criticilor de nelegalitate formulate impotriva sa. S-a urmarit deci evitarea punerii in executare a unui act administrativ cu privire la care exista suspiciuni dovedite de nelegalitate care ar putea conduce la anularea sa”, a conchis Emanuel Bancila (foto), Avocat, Partener, Tax Policy and Controversy Leader, Radu si Asociatii SPRL.