Consulting Jobs

CUMPANASU INSOLVENCY recruteaza Practician in Insolventa

CUMPANASU INSOLVENCY recruteaza Practician in Inso...

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Middle Level Lawyer

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Middle Level Lawyer ...

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Middle Level Lawyer

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Middle Level Lawyer ...

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Senior Lawyer

CUMPANASU PARTNERS recruteaza Senior Lawyer cu exp...

Cumpanasu Partners is looking for experienced lawyers

Cumpanasu Partners is looking for lawyers experien...

Cumpanasu Partners is looking for new lawyers

Cumpanasu Partners is looking for lawyers experien...

Reff & Asociatii isi deschide portile pentru viitorii profesionisti

Reff si Asociatii SCA, societatea de avocati repre...

Duncea Stefanescu is recruiting experienced lawyer and junior lawyer

Experienced Lawyer, Advisory Requirements- full...

It’s your career. Where will you take it?

Experienced Lawyer with Reff & Associates Real...

Cumpanasu si Dejescu recruteaza avocati

CUMPANASU si DEJESCU recruteaza avocati pentru niv...

Premium Brands

Mihai Marcu, Presedinte: “MedLife acopera toate zonele de activitate medicala”

Dle Presedinte Mihail Marcu, cum se prezinta in 2012 business-ul MedLife? La ce nivel s-a ajuns din punct de vedere financiar, tehnic, logistic, uman? In prezent, MedLife isi desfasoara activitatea...

Michael Schmidt, Presedinte Automobile Bavaria Group: "Nu vrem sa ne cumparam cota de piata, ci punem pret pe relatia cu clientul"

Interviu cu Michael Schmidt, Presedinte Automobile Bavaria Group Dle Presedinte Michael Schmidt, cine isi cumpara BMW in Romania? Un mic "portret robot" al celor care prefera aceasta marca.Conducat...

Radisson Blu – definitia luxului

Simtind pulsul capitalei, in inima orasului, Radisson Blu Hotel din Bucuresti este locul la care, tot mai des in ultima vreme cand se vrea a se organiza o intalnire de afaceri, un pranz, o cina sau ...

Bento Box - Un pranz rapid si complet, servit intr-un mod specific japonez

Restaurantul Benihana din incinta hotelului Howard Johnson are placerea sa prezinte cel mai nou concept al sau - Bento Box. Acesta vine in intampinarea persoanelor foarte ocupate, care nu au timp sa...

Noul Porsche Boxster vine in Romania din luna aprilie

Programat sa isi faca aparitia in martie pe podiumul elvetian al Salonului Auto de la Geneva, noua generatie Boxster este prezentata deja intr-un comunicat oficial. Porsche a prezentat a t...

Testimoniale

"In ceea ce priveste catalogul si portalul anuaruldeconsultanta.ro, apreciez in mod deosebit aparitia acestor produse media targetate care ne lipseau si care reusesc o monitorizare eficace si obiectiva a societatilor de profil din tara."
Avocat Ovidiu Pop, Partener Badita & Pop

"Nu putem decat sa ne bucuram sincer de succesul repurtat de publicatia si site-ul pe care cu atata minunata competenta le conduceti. Suntem onorati sa ne numaram printre colaboratorii dvs si va dorim sa cresteti constant pe aceasta piata atat de competitiva."
Raluca PUTUREANU, Marketing Specialist ROMINVENT S.A.

Avem 154 vizitatori și nici un membru online

Ne va salva DAC 7 de dubla-impunere?

1. Introducere

Dubla-impunere, in special in materia preturilor de transfer, reprezinta una dintre cele mai frecvente si spinoase probleme cu care se confrunta societatile multinationale cu prezenta in Romania, in special datorita ineficientei practice a solutiilor pentru eliminarea acesteia post factum.

Cu proverbul romanesc „Preventia este mama intelepciunii” pare sa fie de acord si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce sustine  ca pentru a elimina dubla-impozitare trebuie mai degraba sa preintampinam aparitia acesteia iar acest rezultat poate fi atins cel mai usor prin intermediul controalelor coordonate .

Cu toate acestea, administratiile fiscale nationale si cu precadere Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF)  sunt reticente in a recurge la controalele coordonate, de vreme ce, practica ne arata ca principalul scop al acesteia pare a fi impozitarea cat mai substantiala a contribuabililor.

Astfel, este important ca legiuitorul, atat cel european cat mai cu seama cel national, sa creeze un cadru legislativ care sa contina inclusiv parghiile necesare pentru a „constrange” administratiile fiscale, atunci cand este cazul, sa efectueze controale coordonate in vederea unei mai bune taxari si a prevenirii dublei-impozitari, cu scopul de a realiza astfel certitudine fiscala si, in final, „o economie in interesul cetatenilor” .

In linie cu cele enuntate mai sus, acum mai bine de 10 ani legiuitorul european a emis Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal (”DAC 1”) care reglementa, in mod rudimentar, posibilitatea – nu si obligatia - statelor membre de a desfasura controale coordonate. Cu toate ca DAC 1 a fost transpus in legislatia nationala (i.e. in Codul de procedura fiscala) prin intermediul Ordonantei Guvernului nr. 2/25.01.2012, autoritatile fiscale romane au ocolit in general participarea la acest tip de controale.

Pe de alta parte, nici legiuitorul european nu s-a dovedit a fi prea ambitios in aceasta materie  - desi DAC 1 a fost modificata de nu mai putin de cinci ori . Astfel, controalele coordonate au ramas neatinse pana in 2021, cand prin a sasea modificare, respectiv prin Directiva 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal (”DAC 7”), reglementarea a fost actualizata.

In cadrul prezentului articol ne-am propus sa prezentam DAC 7, cea mai noua ”arma” in lupta impotriva dublei-impuneri, care, desi imbunatateste semnificativ cadrul legislativ, asa cum vom arata, prezinta si serioase deficiente.

2. Ce aduce nou DAC 7 si ce ii lipseste?

In primul rand, spre deosebire de DAC1, DAC 7 defineste, in premiera, termenul de „control comun”, drept ”Ancheta administrativa desfasurata in comun de autoritatile competente din doua sau mai multe state membre si care au legatura cu una sau mai multe persoane care sunt de interes comun sau complementar pentru autoritatile competente din statele membre respective”.  

Definirea termenului de control comun in legislatia europeana este mai mult decat bine-venita intrucat stabileste un consens, la nivel european, cu privire la semnificatia controalelor comune, uniformizand astfel notiunea si oferind previzibilitate legislativa in randul statelor membre.

In al doilea rand, DAC 7 modifica Art. 11 – „Prezenta in birourile administrative si participarea la anchetele administrative”, precum si Art. 12, „controalele simultane” din vechea DAC 1, aducand mici, dar importante imbunatatiri.

Cu privire la participarea la anchetele administrative, art. 11 schimba modalitatea in care se declanseaza acestea – de la initierea lor printr-un „acord” intre cele doua state ale caror organe fiscale participau la anchete administrative, la realizarea acestora pe baza unei cereri pe care organul fiscal solicitat o poate accepta sau refuza in mod justificat, dar intr-un termen de 60 de zile.

Se poate observa, astfel, ca DAC 7 elimina partial incertitudinile generate de folosirea lato sensu a termenului „acord”, si reglementeaza care sunt elementele prin care se constituie respectivul acord, respectiv formularea unei cereri, care poate fi acceptata sau nu, intr-un anumit termen expres stipulat.

Totodata, DAC 7 reglementeaza in mod expres posibilitatea autoritatii straine de a intervieva anumite persoane sau de a examina probe, sub rezerva normelor procedurale din statul gazda. Si aceasta modificare reprezinta un pas inainte fata de vechea reglementare, care prevedea faptul ca organele statului solicitat pot intreprinde astfel de demersuri numai in masura in care legislatia statului solicitat permitea acest lucru.

Prin aceasta modificare, DAC 7 stabileste, la nivel de directiva, posibilitatea organelor din statul strain de a intervieva persoane si de a examina probe, eliminand astfel potentialele prevederi din legislatiile statelor membre care interziceau o astfel de interactiune a autoritatilor fiscale straine.

Cu privire la controalele simultane, in plus fata de reglementarea anterioara, se stabileste un termen de 60 de zile in care organele fiscale implicate comunica acceptul sau refuzul motivat de a participa la un astfel de tip de control. Prin urmare, se elimina posibilitatea tergiversarii sine die a incheierii unui acord intre statele ce urmeaza a desfasura controale simultane si creste gradul de certitudine cu privire la efectuarea sau nu a unui asemenea control.

Cu toate acestea, DAC 7 nu reglementeaza si consecintele nerespectarii termenului de 60 zile. Aceasta nu inseamna ca statele membre ce au obligatia de a transpune in dreptul intern DAC 7 nu pot crea un regim mai restrictiv si mai eficient, cum ar fi spre exemplu o stabilire a faptului ca lipsa emiterii unui raspuns in termenul de 60 de zile reprezinta acordul organului fiscal solicitat de a declansa controlul.

In al treilea rand, DAC 7 introduce un nou articol 12a, intitulat ”controalele comune”, care reglementeaza, mai in detaliu, o serie de aspecte esentiale pentru buna desfasurare a acestora. Din punctul nostru de vedere, acest articol reprezinta esenta si principala modalitate prin care DAC 7 imbunatateste cadrul legislativ in materia controalelor coordonate.

Raspunzand criticilor aduse DAC 1, DAC 7 stabileste in premiera ce lege va guverna activitatea de control fiscal realizata de organele fiscale din doua sau mai multe state.

Mai exact, se prevede in mod expres ca drepturile si obligatiile functionarilor statelor membre care participa la controlul comun se stabilesc in conformitate cu legislatia statului membru in care au loc activitatile controlului comun.

Totodata, DAC 7 stabileste si o limitare de competenta a functionarilor straini, acestia neavand posibilitatea „de a exercita nicio competenta care ar depasi sfera competentelor care le sunt conferite in temeiul legislatiei propriului stat membru”.

In consecinta, organele fiscale ale statului strain se supun regulilor procedurale din statul in care se desfasoara activitatea de control si dobandesc o serie de drepturi, insa numai in masura in care aceste drepturi le sunt conferite si de legislatia propriului stat. Cu alte cuvinte, in masura in care legislatia statului in care se desfasoara controlul comun stabileste mai multe drepturi organelor sale fiscale, omologii acestora din statul strain nu se pot prevala de asemenea drepturi decat in masura in care acestea sunt prevazute si in propria legislatie.

Se poate argumenta ca prin instituirea acestei reguli, DAC 7 intentioneaza sa aplice controalelor comune legea mai permisiva pentru contribuabil, fara insa a afecta suveranitatea statului in care se desfasoara controlul, de vreme ce, in practica, pentru efectuarea unui control intr-adevar comun este necesar ca organele fiscale din ambele tari sa se poata prevala de aceleasi drepturi si sa fie tinute de aceleasi obligatii.

Daca organele fiscale straine nu ar putea uza de drepturile oferite organelor din statul in care se desfasoara controlul, in mod evident, primii nu ar putea sa se foloseasca de informatiile sau documentele obtinute in urma exercitarii acestor drepturi, creandu-se astfel inevitabil o discrepanta intre rezultatele obtinute de cele doua administratii fiscale. O astfel de discrepanta ar afecta in mod invariabil raportul final ce trebuie intocmit in urma efectuarii controalelor comune.

In al patrulea rand, cu privire la raportul final, art. 12a din DAC 7 stabileste ca, in urma controlului comun, organele fiscale din statele care au participat la controlul comun ”se straduiesc” sa convina asupra faptelor si circumstantelor relevante, depunand eforturi pentru a ajunge la un acord privind situatia fiscala a contribuabilului. Aspectele asupra carora s-a ajuns la un acord sunt incluse intr-un raport final si ”sunt luate in considerare” in cadrul solutiilor adoptate de organele fiscale pe teritoriul carora a fost emis actul.

Cu alte cuvinte, aspectele agreate de organele fiscale consemnate in raportul final nu vor fi automat incluse in deciziile de impunere emise ca urmare a desfasurarii controlului comun, ci vor avea numai un caracter de recomandare.

Cu privire la acest aspect, precizam ca desi Propunerea Comisiei Europene care a stat la baza emiterii DAC 7  (”Propunere DAC 7”) prevedea ca „Raportul final al auditului comun ar trebui sa aiba o valoare juridica echivalenta cu cea a instrumentelor nationale relevante care sunt emise ca urmare a unui audit in statele membre participante”, legiuitorul european a ales sa nu implementeze aceasta reglementare, restrangand drastic efectele juridice pe care raportul final ar fi trebuit sa le produca.

Propunerea DAC 7 continea si o alta prevedere extrem de utila si mai mult decat bine-venita, anume declansarea controlului comun la solicitarea contribuabilului.   
In pofida faptului ca, de cele mai multe ori, contribuabilii sunt cei direct interesati sa apeleze la controalele comune si, totodata, cei care pot identifica in stadii incipiente situatiile in care s-ar putea naste un caz de dubla-impozitare , legiuitorul european a ales – si de aceasta data - sa elimine orice fel de constrangere a autoritatilor fiscale nationale si sa lase declansarea controalelor comune exclusiv in sarcina si la initiativa acestora.

Credem ca neincluderea contribuabilului in randul factorilor declansatori ai unui control comun reprezinta un mare neajuns al DAC 7, deoarece nefiind o dispozitie expresa a directivei, statele membre nu au obligatia de a o transpune, ci pot eventual decide singure daca vor include sau nu un asemenea text in legile lor interne.

In final, un alt aspect ce merita mentionat este acela ca statele membre au obligatia de a adopta actele necesare pentru a se conforma cu dispozitiile DAC 7 pana la 31 decembrie 2022, dar in privinta controalelor comune, legiuitorul european a inteles sa faca inca un compromis prin acordarea statelor membre a unui an in plus pentru a implementa in legislatia interna continutul directivei, respectiv pana la 31 decembrie 2023.

3. Concluzii

Adoptarea DAC 7 reprezinta o imbunatatire incontestabila in peisajul legislativ european menit sa elimine dubla-impozitare. Cu toate acestea, dintr-o perspectiva practica, nu putem sa ignoram faptul ca DAC 7 nu contine parghiile necesare pentru a implementa in mod eficient controalele comune in legislatia statelor membre. Cu titlu de exemplu, DAC 7 nu prevede o modalitate de deblocare a situatiilor in care organele fiscale nu ajung la un numitor comun cu privire la o anumita situatie (fie in ceea ce priveste necesitatea declansarii efective a controlului comun, fie cu privire la aspectele de fond ce trebuie incluse in raportul final).

O astfel de modalitate de deblocare ar putea consta, spre exemplu, intr-un arbitraj care ar avea menirea sa constranga organele fiscale sa adopte o anumita solutie, similar arbitrajului reglementat de Conventia privind eliminarea dublei impuneri in legatura cu ajustarea profiturilor intreprinderilor asociate 90/436/CEE sau de Directiva 2017/1852 privind mecanismele de solutionare a litigiilor fiscale in Uniunea Europeana.

Asadar, ne salveaza DAC 7 de dubla-impunere?
In forma actuala raspunsul este nu, DAC 7 nu ne va salva prin sine insasi deoarece aceasta este mai degraba un act normativ intermediar, care are ca scop aclimatizarea administratiilor fiscale cu controalele coordonate iar nu crearea unui cadru legislativ eficient in prevenirea dublei-impozitari.

Ne poate insa salva legiuitorul national care, in loc sa se limiteze la a transpune normele incluse in DAC 7 printr-o preluare mot-a-mot, va tine seama de nevoia de certitudine fiscala dupa care tanjeste mediul de afaceri si va include toate acele parghii la care ne-am referit anterior, precum si altele care s-ar dovedi necesare pentru realizarea efectiva a unui control comun. Credem ca acesta este un pas necesar in crearea unei administratii fiscale eficiente, echilibrate si orientata catre contribuabil.

Alex Slujitoru (foto stanga sus) si Razvan Bratila (foto dreapta), Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Catalog

AFCAR 2020 cop1

Abonare la newsletter

* indicates required

Agenda obligatiilor fiscale 2019

EY agenda fiscala 2019 coperta

 


 

 

 

Fairvalue logo bun 2020

 

 

Horvath logo 20

 

 

PKF Finconta logo 21

 

 

 

TUV logo 20

 

 

 

 

EY logo 2020 portal

 

 

andra musatescu sigla noua

 

 

Valoria logo2 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Kreston logo 2018

 

 

 

works logo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

prospect logo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

expert control logo

 

 

 

evident info logo 

 

 

 

 

nefertiti logo

 

 

 

Copyright © 2021 KLAUS MEDIA PRESS
Toate drepturile rezervate.