Alaturi de criza, cuvantul care este mereu repetat in prezentarea realitatii economice din 2021 este rezilienta. Avem rezilienta de categorie, a IMM-urilor la impactul COVID. Avem rezilienta de industrie, a companiilor din HORECA la masurile de restrictie. Si, in sfarsit, avem rezilienta de tara, prin Planul National de Redresare si Rezilienta la impactul general al pandemiei asupra economiei.

Cu alte cuvinte se intelege ca daca virusul e cauza crizei, rezilienta e antidotul acesteia. Si totusi, dincolo de concept sunt multe alte atribute care ajuta IMM-urile, HORECA sau Romania la nivel de rezilienta. Dintre acestea principalele 5 cele mai relevante pentru rezilienta unei companii sunt dupa cum urmeaza:

1. Pregatirea – O buna pregatire ajuta la anticiparea unor situatii, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Potrivit unor date ale unui sondaj realizat de compania Valoria, peste 80% dintre companiile care si-au echilibrat cu succes abordarea prioritatilor pe termen scurt si lung (31% din total) au considerat ca au pivotat foarte eficient pentru a se adapta la evenimentele din 2020, in timp ce mai putin de jumatate (49%) dintre organizatiile care nu au avut acel echilibru au avut aceeasi experienta.

2. Adaptabilitatea – Liderii recunosc importanta de a avea angajati versatili, mai ales dupa un an ca 2020. In acest scop, flexibilitatea sau adaptabilitatea a fost, de departe, trasatura fortei de munca pe care decidentii au considerat-o cea mai importanta pentru viitorul organizatiilor lor.

3. Cooperarea – Decidentii au indicat importanta colaborarii in cadrul organizatiilor lor, mentionand ca aceasta a accelerat procesul de luare a deciziilor, a atenuat riscul si a condus la cresterea inovatiei. De fapt, eliminarea muncii fragmentate in functie de departamente si cresterea colaborarii a fost una dintre cele mai importante actiuni strategice pe care decidentii le-au intreprins in anul 2020.

4. Increderea – Liderii inteleg provocarea construirii increderii. Acelasi studiu mentionat mai sus arata ca mai mult de o treime dintre ei nu erau siguri ca organizatiile lor au reusit sa construiasca incredere intre decidenti si angajati. Cei care reusesc se concentreaza pe imbunatatirea comunicarii si transparentei cu partile interesate, precum si pe conducerea bazata pe empatie.

5. Responsabilitatea – Majoritatea liderilor recunosc ca mediul de afaceri are o responsabilitate dincolo de profit. Majoritatea decidentilor spun ca s-au descurcat foarte bine in privinta echilibrarii tuturor nevoilor partilor interesate si au considerat, de asemenea, ca organizatiile lor s-ar putea adapta si pivota rapid ca raspuns la criza. Compania exista pentru ca exista parti interesate precum clienti, furnizori, angajati, legiuitori, organizatii sindicale si alte parti interesate de a caror gestionare a nevoilor depinde succesul companiei.

Aceste atribute ale companiilor, proiectate prin actiuni clare se sustin unele pe altele. Ele nu sunt fixe si nici nu apar doar organic. Toate necesita intentie din partea liderilor, investitii si actiune pentru a le cultiva si intretine.

Companiile care construiesc in mod deliberat aceste atribute in mentalitatile si culturile lor sunt mai bine pozitionate pentru a depasi criza si a pivota spre modele de business adaptate realitatii post-pandemice.

In concluzie

”Testul de stres” pe care aceasta criza il propune este substanta de contrast care scoate in evidenta companiile care au rezilienta, dar si cele care nu au. Mai ales acum cand rezilienta se demonstreaza prin diversificare, tehnologizare, noi mentalitati, pivotarea catre un model de business adaptat la context.

Companiile care au facut investitii strategice, in forta de munca si tehnologie, in capacitati care sporesc rezilienta si-au depasit concurenta. Lectia fundamentala pe care pandemia ne-a dat-o este ca rezilienta inseamna atat sa fim vizionari, cat si sa facem ce este necesar pentru a raspunde relevant si a ne recupera dupa o criza.

Autor: Alina Fanita (foto), CEO si Partener, PKF Finconta