Nevoia tot mai acuta de bani pentru finantarea deficitelor generate de pandemie impinge Guvernele lumii sa introduca noi impozite sau sa le creasca pe cele existente. Inclusiv Comisia Europeana a anuntat ca are in vedere implementarea a trei noi taxe, de la care asteapta in perioada 2023-2030 venituri suplimentare de aproape 17 miliarde de euro, pentru sustinerea programului NextGeneration. Daca in vreo tara se mai vorbeste despre facilitati de natura fiscala, acestea sunt acordate doar investitorilor sau direct indivizilor. Inclusiv China, tara cu cea mai mare crestere economica in ciuda crizei, vorbeste despre consolidare fiscala. Cum ar putea arata 2022 din punct de vedere fiscal pentru Romania?

Startul valului de cresteri a fost dat inca de la mijlocul anului trecut, odata cu dezbaterea in Congresul american a Strategiei presedintelui american Joe Biden – Build Back Better Act. Documentul se bazeaza pe majorari ale cotelor de impozitare - crestere a ratei impozitului pe venitul companiilor la 26,5%, crestere a cotei maxime pentru castigurile de capital la 25%, la care se adauga si o majorare la 15% a GILTI (Global Intangible Low Tax Income), pentru a descuraja companiile americane sa mute profiturile in afara SUA, recompensandu-le pe cele care investesc in America. In general, banii ar trebui sa mearga catre investitii in crearea de locuri de munca prin modernizarea infrastructurii si energie verde. Tot in Built Back Better Act se vorbeste despre acordarea unui credit fiscal de 10% companiilor americane care fac productie si investesc in revitalizarea lor - ”10% Made in America project”.

Si Germania intentioneaza sa creasca taxele, intre care si taxa pe dioxid de carbon, pentru a accelera programul de energie verde. Doar ca Germania se afla intr-o pozitie avantajoasa – a primit mai mult de jumatatea din banii oferiti de Comisia Europeana in 2020 sub forma ajutoarelor de stat si are cea mai mare crestere economica din zona Euro, ceea ce se traduce prin venituri in crestere in 2021. Astfel, potrivit estimarilor autoritatilor germane, pana in 2025, se estimeaza ca toate nivelurile de guvernare – inclusiv local, statal si federal – vor colecta un plus de 179 de miliarde de euro, o crestere marginala a veniturilor anuale ale guvernului german de peste 1,5 trilioane de euro. De asemenea, noul guvern german a anuntat ca va oferi scutiri de taxe persoanelor fizice si companiilor in valoare de cel putin 30 de miliarde de euro. Finantele planuiesc, de asemenea, o lege fiscala pentru a ajuta companiile sa faca fata pandemiei, permitandu-le sa compenseze pierderile din 2022 si 2023 cu profiturile din anii precedenti.

Polonia, pe de alta parte, a pus la punct ”Polish Deal”, prin care isi propune sa sustina puternic cercetarea-dezvoltarea, proprietatea individuala si indivizii, dar si bugetul prin noi taxe. Cea mai importanta – taxa pe veniturile marilor corporatii care nu platesc impozit pe profit, ce se va calcula ca 0,4% din veniturile acestora, plus 10% din asa-numitele costuri excesive, adica din cheltuielile utilizate in scopuri de optimizare fiscala (utilizarea unor prevederi legale care reduc partial sau total platile taxelor). Este de asteptat sa afecteze atat societatile, cat si grupurile de companii care raporteaza pierderi in declaratiile lor fiscale anuale sau a caror profitabilitate este de 1% sau mai putin.

Investitiile si investitorii sunt rasplatiti, insa, cu o autorizatie unica care va privi implicatiile fiscale ale investitiei (asa-numita „Hotarare 590”) in integralitate. Autorizarile vor fi emise de Ministerul Finantelor investitorilor strategici pentru investitiile care depasesc 100 milioane PLN (peste 20 milioane euro), iar din 2025 pragul va fi redus la 50 milioane PLN (peste 10 milioane euro). Hotararea 590 este o noua forma de asigurare formala a consecintelor fiscale ale unei investitii, care ar trebui sa abordeze inclusiv acorduri de stabilire a preturilor in avans, regula generala anti-abuz si alte aspecte fiscale pentru o perioada de cinci ani.

China a pasit in martie anul trecut in al 14-lea plan cincinal, axat pe ”calitate” si pe consum intern, dar si pe implementarea unor masuri economice din zona economiei verzi, a noilor tehnologii, cresterea nivelului de trai (dupa ce se considera atins obiectivul cincinalului precedent de eliminare a saraciei absolute), dar si de reducere a dependentei de evolutia economiei globale.

Guvernul a anuntat ca isi va reduce obiectivul de deficit principal si va face asta prin eliminarea treptata a scutirilor si amanarilor oferite in trecut, ca si prin stoparea emiterii de obligatiuni nationale si locale speciale, destinate in principal finantarilor de infrastructura. Desi modesta (de doar 0,1% din PIB)  ajustarea evidentiaza atentia guvernului asupra utilizarii politicii fiscale ca sa contracareze presiunile pe cresterea economica.

Unde este Romania? Daca majoritatea stelelor lumii intaresc taxarea pentru a-si sustine planuri de viitor si au strategii de tara puse la punct, Guvernul nostru nu a comunicat, cel putin pana la acest moment, un astfel de plan specific.

Ceea ce se stie este ca deficitul bugetar va fi de 77 miliarde lei, iar datoria publica ajunsa la scadenta si rostogolita va fi de 68 miliarde lei.

Finantarea va veni, in mare parte, din imprumuturi, dar si din Planul National de Redresare si Rezilienta, finantat de programul european NextGeneration.

Cele aproape 30 de miliarde de euro ce vor veni daca Romania va realiza peste 200 de reforme si peste 290 de investitii, ar putea face o mare diferenta in urmatorii cinci ani. Pe de alta parte, insa, trebuie sa tinem cont ca banii vin la pachet nu doar cu obligativitatea indeplinirii angajamentelor, ci si cu eliminarea unor facilitati fiscale – scutirile pentru angajatii din IT sau constructii, modificarea regimului microintreprinderilor, care a fost frecvent abuzat, si ca este doar o problema de timp pana cand ele vor deveni realitate. Dar, ca sa fim consecventi si sa privim partea buna a lucrurilor, Comisia Europeana nu a impus in niciun fel un calendar strict, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in alte tari, care au trebuit sa se angajeze si sa elimine facilitatile fiscale imediat.

O alta oportunitate ar putea veni daca Guvernul isi va indeplini promisiunea, facuta pana acum de mai multi ministri de finante, de a face utilizabile facilitatile acordate cercetarii-dezvoltarii. Asa cum am putut constata in repetate randuri, chiar si in cel mai recent sondaj realizat de EY, firmele se feresc sa aplice facilitatile, temandu-se de neclaritatile legislative (cum ar fi colaborarea cu expertii care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activitatilor).

Pe de alta parte, avem si declaratiile recente privind reintroducerea impozitarii progresive, desi pe finalul anului trecut au existat multe asigurari ca executivul nu are in vedere o astfel de masura.

La toate acestea se adauga diferitele initiative europene care vizeaza introducerea de noi taxe (comercializarea certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon si cota din profiturile reziduale ale intreprinderilor multinationale care vor fi realocate statelor membre ale UE in temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare sunt anuntate cel mai recent), care vin sa puna o presiune suplimentara, urmarind o agenda proprie, care ne va afecta politica fiscala.

Tot acest context face ca promisiunea Guvernului de a nu umbla la sistemul de impozitare in 2022, sa devina improbabila. Va fi nevoie de foarte mult control si disciplina pentru ca toti banii suplimentari sa vina doar din intarirea colectarii. Rolul principal urmeaza sa fie jucat de digitalizarea ANAF – ce, doar prin aplicarea noi declaratii SAF-T (Fisierul Standard de Control Fiscal) ar trebui sa aduca o crestere a veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB pana la finele lui 2025 si o reducere a deficitului de incasare a TVA cu cel putin cinci puncte procentuale pana la jumatatea lui 2026 - ”strict din perspectiva imbunatatirii activitatii fiscale, fara eliminarea exceptiilor si altele asemenea”, cum a punctat in mai multe declaratii publice insasi presedinta ANAF. La intarirea colectarii va contribui si o alta masura lansata pe finele lui 2021, E- factura, ce treptat va deveni obligatorie pentru companii.

In concluzie, anul 2022 se anunta unul cu multe incertitudini si ar fi binevenit un plan concret din partea Guvernului privind masurile de politica fiscala si de modificare a regimului de impozitare, pe urmatorii doi-trei ani.

Autor: Alex Milcev (foto), Partener, Liderul departamentului de Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania