Gheorghe Nastase (foto), Avocat Senior Societatea Civila de Avocati RATIU & RATIU

I. Noua reglementare privind rezolutiunea si rezilierea contractului

Incetarea contractului sub imperiul noii reglementari civile este reglementata la art. 1321 din Codul Civil, dispozitie legala care enumera expres unele cazuri de incetare: executarea, acordul de vointe al partilor, denuntarea unilaterala, expirarea termenului, indeplinirea sau neindeplinirea conditiei si imposibilitatea fortuita de executare, si, totodata, statueaza ca, prin lege, se pot stabili si alte cazuri de incetare a contractului.

Un caz special de incetare a contractului stabilit de lege conform textului legal sus-mentionat este rezolutiunea/rezilierea contractului, acesta fiind reglementat in Sectiunea a 5-a „Rezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor” din Capitolul II „Executarea silita a obligatiilor” al Titlului V „Executarea obligatiilor” din Cartea a V-a „Despre obligatii” din Codul civil  (art. 1549 – 1554).

Rezolutiunea/rezilierea este o cauza de incetare anticipata a contractului care intervine in situatia neexecutarii culpabile de catre o parte contractanta a obligatiilor derivate din incheierea respectivului contract, acest fapt fiind confirmat de alin. (2) al art. 1516 din Codul Civil care statueaza ca: „Atunci cand, fara justificare, debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si fara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se cuvin: […] 2. sa obtina, daca obligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative; […] s.n.

Astfel, pentru a fi in situatia de a invoca rezolutiunea/rezilierea contractului trebuie indeplinite in prealabil doua conditii cumulative: (i) debitorul sa fie in intarziere, si (ii) sa nu existe nicio justificare pentru neexecutarea obligatiilor contractuale.

Referitor la prima conditie a actionarii mecanismului rezolutiunii/rezilierii, respectiv punerea in intarziere a debitorului, aceasta operatiune se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Sectiunii a 2-a „Punerea in intarziere a debitorului” din Capitolul II „Executarea silita a obligatiilor” al Titlului V „Executarea obligatiilor” din Cartea a V-a „Despre obligatii” din Codul civil (art. 1521-1526) si intarziere poate opera de drept sau la initiativa creditorului (art. 1521).

In materie contractuala, debitorul este de drept in intarziere, potrivit art. 1523 din Codul Civil, daca se afla intr-unul dintre urmatoarele cazuri: (i) prin conventia partilor s-a stabilit ca la implinirea termenului pentru executarea obligatiei debitorul este drept in intarziere; (ii) natura obligatiei impunea ca acesta sa fie executata pana la un anumit termen; (iii) debitorul a facut imposibila, prin fapta proprie, executarea in natura a obligatiei; (iv) debitorul a incalcat o obligatie de a nu face; (v) debitorul isi exprima neindoielnic intentia de a nu executa obligatia; (vi) debitorul nu isi executa in mod repetat o obligatie cu executare succesiva; (vii) debitorul profesionist nu-si executa la scadenta obligatia de plata a unei sume de bani; si (vii) in alte cazuri mentionate expres de lege.

Daca in speta nu este incident niciunul din cazurile de intarziere de drept mentionate anterior, atunci creditorul poate pune debitorul in intarziere fie printr-o notificare scrisa, transmisa prin intermediul executorului judecatoresc, fie prin utilizarea oricarui alt mijloc care asigura dovada comunicarii: fax, email, inmanare sub semnatura etc. (art. 1522), fie prin formularea unei cereri de chemare in judecata.

Referitor la cea de-a doua conditie a actionarii mecanismului rezolutiunii/rezilierii, respectiv inexistenta unei justificari pentru neexecutarea obligatiilor contractuale, acesta nu este considerata indeplinita daca obligatia nu a putut fi executata din cauza actiunii sau omisiunii creditorului (art. 1517), daca creditorul refuza plata (art. 1524), in caz de forta majora sau caz fortuit (art. 1351), in cazul faptei victimei sau a tertului (art. 1351), etc.

II. Modalitatile de actionare a mecanismului juridic al rezolutiunii/ rezilierii contractului

Daca cele doua conditii sus-mentionate sunt indeplinite cumulativ, atunci creditorul are vocatia de a declansa mecanismul prin care contractul va fi rezolutionat/reziliat.

A. Rezolutiunea/rezilierea pe cale judecatoreasca/arbitrala
Astfel, potrivit art. 1550 din Codul Civil, rezolutiunea/rezilierea contractului va putea fi dispusa de instanta judecatoreasca/tribunalul arbitral, poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita sau poate opera de drept in cazul in care partile au convenit reglementarea prin contract a unui pact comisoriu.
In ceea ce priveste rezolutiunea/rezilierea judecatoreasca/arbitrala aceasta va putea fi dispusa de instanta judecatoreasca/tribunalul arbitral competent daca sunt indeplinite cele doua conditii cumulative la care am facut referire anterior, precum si daca neexecutarea este semnificativa in cazul contractelor cu executare dintr-o data (uno ictu) sau daca neexecutarea este repetata in cazul contractelor cu executare succesiva (art. 1551).

De asemenea, trebuie mentionat ca exista unele conditii speciale privind rezolutiunea/rezilierea contractului in cadrul diferitelor tipuri de contract (exempli gratia: art. 1700 din Codul Civil reglementeaza incidenta rezolutiunii contractului de vanzare in caz de evictiune totala sau partiala insemnata).

B. Rezolutiunea/rezilierea conventionala
Spre deosebire de legislatia civila anterioara in care pactele comisorii au fost consacrate numai pe cale doctrinara si jurisprudentiala, in noul Cod civil se reglementeaza expres rezolutiunea/rezilierea conventionala sub forma: (i) rezolutiunii/rezilierii unilaterale si (ii) pactului comisoriu.

Rezolutiunea/rezilierea unilaterala este reglementata de dispozitiile art. 1552 din Codul Civil si intervine cand partile au convenit acest lucru prin conventia lor, iar debitorul se afla de drept in intarziere sau nu respecta termenul de remediere stabilit prin notificarea de punere intarziere.

Mecanismul rezolutiunii/rezilierii contractului este pus in functiune in mod irevocabil prin transmiterea unei notificari in acest sens, cu mentiunea ca, in cazurile de intarziere de drept, incetarea contractului se produce la data comunicarii, iar in celelalte situatii la data expirarii termenului acordat de creditor prin notificarea de punere in intarziere (si fara alte formalitati prealabile), daca debitorul nu si-a executat obligatia.

Pactul comisoriu este reglementat de art. 1553 din Codul Civil si atrage rezolutiunea/rezilierea de drept a contractului, fara alte formalitati prealabile, in situatia in care partile au stabilit expres care sunt obligatiile a caror nerespectare atrage o asemenea masura si conditiile in care se produce incetarea contractului, iar debitorul se afla in intarziere. Daca debitorul nu se afla de drept in intarziere, atunci pactul comisoriu opereaza numai dupa punerea sa in intarziere.

Spre deosebire de rezolutiunea/rezilierea unilaterala, pactul comisoriu atrage rezolutiunea/rezilierea de drept a contractului fara sa mai fie nevoie de vreo manifestare de vointa suplimentara a creditorului in acest sens, insa numai daca partile au stabilit in mod expres in contract obligatiile care atrag rezolutiunea/rezilierea contractului si faptul ca debitorul este de drept in intarziere daca nu-si executa respectivele obligatii.

III. Efectele rezolutiunii/rezilierii contractului

Indiferent de modalitatea in care se produce rezolutiunea/rezilierea contractului, efectul acestei operatiuni juridice este acela ca respectivul contract este desfiintat retroactiv (in cazul contractului cu executare dintr-o data), respectiv inceteaza pentru viitor (in cazul contractului cu executare succesiva).

Totusi, potrivit art. 1554 alin. (2) C. civ., clauzele referitoare la diferende sau cele care sunt destinate sa produca chiar in caz de incetare anticipata a contractului (plata sumelor restante pentru obligatii deja executate si care nu se restituie, obligatia de confidentialitate etc.) raman neafectate.

Desfiintarea retroactiva a contractului ca urmare a rezolutiunii atrage restituirea prestatiilor in conditiile art. 1635 si urm. C. civ., precum si plata unor daune-interese in conditiile reglementate prin Sectiunea a 4-a „Executarea prin echivalent” din Capitolul II „Executarea silita a obligatiilor” al Titlului V „Executarea obligatiilor” din Cartea a V-a „Despre obligatii” din Codul civil  (art. 1530 – 1548).

IV. Rezolutiunea partiala. Reducerea prestatiilor

Alte elemente de noutate aduse de noul Cod civil in legatura cu materia rezolutiunii sunt (i) posibilitatea rezolutiunii partiale a contractului si (ii) reducerea prestatiilor.

In ceea ce priveste rezolutiunea partiala a contractului trebuie remarcat ca, potrivit alin. (2) teza I al art. 1549 din Codul Civil, aceasta este posibila daca obiectul contractului cu executare dintr-o data este divizibil in sensul art. 545 (ex: rezolutiunea unei comenzi de cumparare a unui lot de produse lansate in baza unui contract cadru de vanzare avand ca obiect mai multe loturi de produse).

Referitor la reducerea prestatiilor, acest mecanism juridic intervine, potrivit art. 1551 din Codul Civil, in situatia in care masura rezolutiunii apare ca disproportionata. Astfel, in acest caz, legiuitorul a stabilit in mod imperativ (deci nu se poate deroga prin conventia partilor sub sanctiunea nulitatii absolute) ca, daca este posibil (obiectul contractului este divizibil, spre exemplu), va opera o reducere proportionala a contraprestatiei, iar, in caz contrar, se vor acorda daune-interese.

O aplicatie expresa a reducerii prestatiilor se face in materia contractului de vanzare unde, in conformitate cu art. 1703 din Codul Civil, daca evictiunea partiala nu poate atrage rezolutiunea contractului, vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a fost evins.

V. Dispozitii de carte funciara

Rezolutiunea/rezilierea contractului intra in categoria faptelor juridice pentru care noul Cod civil permite asigurarea opozabilitatii prin intermediul sistemului de publicitate al cartii funciare.
Astfel, potrivit art. 902 alin. (2) pct. 11 si 19 din Codul Civil, actiunea in rezolutiunea/rezilierea judecatoreasca/arbitrala, precum si pactul comisoriu si notificarea de rezolutiune/reziliere se noteaza in cartea funciara, iar potrivit art. 1552 alin. (3) din Codul Civil, notificarea de rezolutiune/reziliere unilaterala poate fi notata, dupa caz, si in alte registre publice.

VI. Prescriptia in materia rezolutiunii/rezilierii contractului

Potrivit art. 2517 din Codul Civil, termenul de prescriptie in materia rezolutiunii/rezilierii contractului este de 3 ani si curge, in conformitate cu art. 2523 din Codul Civil de la momentul la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca nasterea dreptului de rezolutiune/reziliere.
De asemenea, sunt aplicabile si in aceasta materie dreptul partilor de a modifica termenul de prescriptie, momentul de la care incepe sa curga si cauzele de suspendare sau intrerupere a prescriptiei in conditiile art. 2515 si urm. din Codul Civil, si se poate institui decaderea din dreptul de a rezolutiona/rezilia contractul in conformitate cu art. 2545 si urm. din Codul Civil.

VII. Dispozitii de drept international privat

Problematica rezolutiunii/rezilierii contractului este guvernata, potrivit art. 2637 alin. (1) din Codul Civil, de legea stabilita de parti pentru guvernarea fondului contractului, iar in cazul in care partile nu au stabilit legea aplicabila fondului, de legea cu care actul juridic are legaturile cele mai stranse sau daca aceasta din urma lege nu poate fi identificata, de legea locului incheierii contractului (art. 2638).

VIII. Aplicabilitatea noului cadru de reglementare al rezolutiunii/rezilierii contractului si dispozitii tranzitorii

Fata de dispozitiile imperative ale alin. (2) si (5) ale art. 6 din Codul civil rezulta ca noul cadru de reglementare al rezolutiunii/rezilierii contractului se aplica exclusiv in materia contractelor incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil, respectiv dupa data de 1 octombrie 2011.

In acest context, se releva ca regimul juridic aplicabil rezolutiunii/rezilierii contractului incheiat inainte de 1 octombrie 2011 este cel stabilit de dispozitiile vechiului Cod civil, inclusiv in ceea ce priveste materia prescriptiei extinctive si decaderii, aceasta interpretare fiind confirmata de alin. (4) al art. 6 din Codul Civil si de dispozitiile art. 201 – 205 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil.

Prin exceptie, normele de drept international privat incidente in materia al rezolutiunii/rezilierii contractului sunt cele reglementate de noul Cod civil chiar pentru raporturile de drept international privat nascute inainte de 1 octombrie 2011, dar numai pentru cauze deduse judecatii dupa 1 octombrie 2011 (art. 207 din Legea nr. 71/2011).

De asemenea, dispozitiile noului Cod civil sunt de aplicabilitate imediata si in materia punerii in intarziere a debitorului (art. 1521-1526 C. civ.), indiferent daca raportul juridic in legatura cu care se realizeaza punerea in intarziere s-a nascut inainte sau dupa 1 octombrie 2011, dar numai pentru obligatii scadente incepand cu 1 octombrie 2011 (art. 114 din Legea nr. 71/2011).

IX. Concluzii

Noul cadru de reglementare al materiei rezolutiunii/rezilierii contractului se aplica numai pentru contractele incheiate dupa 1 octombrie 2011, astfel ca, din punct de vedere practic, acesta va trebui avut in vedere numai pentru activitatea de redactare a unor proiecte de contracte, dar si pentru incheierea unor acte aditionale la contractele incheiate sub imperiul vechiului Cod civil.

Totusi, noul cadru de reglementare ar putea fi invocat si in cazul solutionarii litigiilor privind contractele incheiate inainte de data de 1 octombrie 2011 in ceea ce priveste punerea in intarziere dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil sau in ceea ce priveste normele de drept international privat.