Romania va avea posibilitatea sa reduca TVA la alimente la 0% cel tarziu anul viitor: in ce context?

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA pana la 0% la anumite bunuri si servicii, printre care si alimentele, va fi adoptat in acest an si va putea fi transpus in legislatiile nationale, cel tarziu in 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmeaza sa fie actualizate in prima parte din 2022, avand in vedere ca modificarile au fost adoptate de Consiliul ministrilor de finante ECOFIN si urmeaza sa fie adoptate de Parlamentul European.

In prezent, legislatia comunitara permite utilizarea cotelor reduse de TVA fata de cota standard, dar fara a fi mai mici de 5%, pentru o lista de produse si servicii prevazute in anexele directivei comunitare de TVA.

Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intentia este sa li se ofere guvernelor mai multa flexibilitate in aplicarea cotelor de TVA, precum si oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie si de a investi mai mult in transformarea verde si digitala.

In total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizeaza 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizarii si sanatatii. O rata sub 5 % va putea fi aplicata pentru 7 dintre aceste 24 de produse si servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane si bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare si livrarea de panouri solare.

In prezent, in Romania, cotele aplicabile livrarii produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% daca acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering si daca sunt produse de inalta valoare calitativa, respectiv produse montane, eco, traditionale certificate corespunzator.

Ce urmeaza?

Odata ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta in mod oficial si statele membre vor avea obligatia de a o transpune in legislatia nationala.

Prin urmare, la momentul adoptarii oficiale a directivei de catre Consiliul UE, Romania va avea obligatia de a transpune noile prevederi in legislatia nationala, care ne asteptam sa aiba loc in decursul anului 2022 - inceputul anului 2023. Avand in vedere ca noile reguli ofera posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numara si alimentele), Romania poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevazute, inclusiv alimentele, asa cum s-a discutat public recent in contextul cresterii ratei inflatiei la un nivel fara precedent in ultimii zece ani.

Reducerea TVA: efecte potentiale

Masura poate fi o gura de oxigen pentru consumatori. Totusi companiile nu sunt obligate sa isi reduca pretul odata cu reducerea TVA, neexistand garantia ca efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scaderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor in preturi a fost de 70-80%, conform evaluarilor Bancii Nationale. Totusi, acest efect este limitat in timp, putand aparea alti factori care sa contribuie la majorarea preturilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul sa analizeze atent si prin raportare la rezultatul masurilor fiscale similare adoptate in trecut, daca astfel de reguli ce prevad adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia nationala.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o solutie temporara care vizeaza o reducere „artificiala” a inflatiei si, prin urmare, ar trebui insotita de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar International (FMI) recomanda actiuni mai concentrate si directionate, cum ar fi ajutorul pentru gospodariile care sunt impinse in saracie.

Chiar si in scenariul in care o astfel de masura ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflatia, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, in conditiile in care Romania ocupa locul fruntas in ce priveste decalajul de TVA inregistrat in anul 2019 (ultimele date disponibile). In acelasi timp, Romania se afla in procedura de deficit excesiv (din cauza depasirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de  3% din PIB) si va trebui sa il readuca sub acest prag pana in 2024. De asemenea, atunci cand au avut loc scaderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativa a evaziunii si fraudei si, implicit, o imbunatatire a veniturilor bugetare.

In functie de programul de guvernare, de politica fiscala stabilita si de situatia bugetara la acel moment, ramane de analizat, atunci cand directiva va fi transpusa, daca o astfel de masura de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflationista si ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntara a contribuabililor.