Companiile au la dispozitie, de doi ani deja, pe langa planurile de actiuni asa numitele „Stock Option Plans”, un alt instrument ce le poate ajuta sa se diferentieze pe piata, sa atraga si sa-si pastreze angajatii – schema de pensii ocupationale. De ce nu il folosesc? Din lipsa de claritate a cadrului fiscal si, pana de curand, din lipsa unui administrator autorizat de fonduri de pensii ocupationale.

Fondurile de pensii ocupationale pot fi un vector de imagine puternic pe piata muncii, iar structura de functionare este, in fapt, foarte simpla – compania deschide un fond de pensii ocupationale, in care varsa o anumita contributie. Acesteia i se va alatura contributia salariatului, daca acesta doreste sa participe. Angajatorul are, totodata, libertatea de a stabili cuantumuri diferentiate de contributie proprie pentru fiecare angajat, in functie de anumite criterii, cum ar fi vechimea, functia detinuta sau nivelul salarial, dar, odata ce decide sa ofere pensii ocupationale, angajatorul este obligat sa ofere acest beneficiu tuturor salariatilor si sa vireze contributiile sale.

Vreme de trei ani, banii sunt ai angajatorului si orice decizie de a parasi firma in acest interval de timp duce la pierderea beneficiului. Dar, la finele celor trei ani, banii devin ai angajatului. Dreptul acestuia la pensia ocupationala se deschide, la cerere, incepand cu data implinirii varstei standard de pensionare, cu respectarea conditiilor prevazute de schema si prospect si in conformitate cu legislatia privind plata pensiilor private.

Astfel, acest produs ar putea reprezenta o componenta foarte importanta de retentie, detaliu extrem de important intr-o piata a muncii caracterizata, mai ales in aceasta perioada, de volatilitate si fluctuatie.

In fond, nu vorbim despre o idee noua – ci despre adoptarea uneia mai vechi (inca din 1917, Norvegia si Suedia lansau aceste scheme de pensii ocupationale) - dar care si-a dovedit functionalitatea. In UK, de pilda, la sfarsitul lunii iunie 2021, valoarea de piata a fondurilor de pensii a atins 2,5 mii de miliarde de lire sterline, iar numarul total de membri cu contributii definite era de 25,3 milioane, in timp ce numarul total de membri cu beneficii determinate si hibride era de 18,5 milioane. Pe luna, contributia primita prin schema ocupationala ar insemna, conform unor cifre avansate de studii in jur de 3.000 de lire, suma care poate varia, in functie de vechime, functie etc. Germania acopera prin pilonul de pensii ocupationale circa 60% din angajati, iar in Polonia schema ar fi trebuit sa poata fi accesata atat de angajatii companiilor mari, cat si de cei ai IMM-urilor inca de anul trecut. Olanda, Danemarca, de asemenea, folosesc schemele ocupationale pentru a creste valoarea pensiilor angajatilor la momentul retragerii din viata activa.

Din punct de vedere fiscal, Legea 1/2020, cea prin care sunt stabilite conditiile in care un angajator poate participa la asigurarea unor beneficii angajatilor sai, care transpune, practic, o Directiva europeana, mentioneaza ca sumele reprezentand contributiile la fondurile de pensii ocupationale din Romania sunt deductibile fiscal. Fara sa ofere, insa, detalii. Intreg mediul de afaceri a asteptat clarificari, care, inca, nu au venit. Ceea ce trebuie sa stie companiile inainte de a infiinta un fond de pensii ocupationale -  daca angajatii pot beneficia de o baza impozabila redusa la calculul impozitului pe venit; daca angajatorii pot acorda angajatilor proprii alt tip de beneficii cu tratament fiscal favorabil (care sa nu fie subiect de impozit pe venit si contributii sociale).

Cum nota de fundamentare a Legii mentioneaza ca prevederile aplicabile deductibilitatii sumelor reprezentand contributiile angajatorului si ale angajatului, precum si plata beneficiilor se supun prevederilor Codului Fiscal, mediul de afaceri a asteptat entuziast si confirmarea unor astfel de prevederi.

Astfel, Codul Fiscal prevede tratamentul fiscal aplicabil contributiilor privind pensiile facultative -acestea nefacand subiectul taxelor salariale intr-o limita de deductibilitate de 400 de euro de persoana. Ne-am pus astfel intrebarea daca intentia legiuitorului a fost includerea contributiilor in cadrul pensiilor ocupationale in acelasi plafon neimpozabil.

Sa fi fost oare aceasta intentia? Sau doar includerea acestora in categoria veniturilor salariale si astfel urmand a fi considerate doar costuri deductibile la calculul impozitului pe profit?

Am sperat ca normele metodologice vor aduce clarificari suplimentare privind tratamentul fiscal aplicabil insa, la doi ani distanta de la aparitia legii privind pensiile ocupationale si nici o luna de la aparitia primului administrator autorizat din Romania, BCR Pensii, nu avem inca clarificari pe plan fiscal.  

Speram, insa, ca aceasta asteptare sa vina cu vesti bune, precum introducerea acestui tip de beneficii in categoria beneficilor neimpozabile. In vederea stimularii participarii la fondul de pensii ocupationale si a angajatilor, aceste contributii ar trebui si ele sa fie incluse in categoria celor deductibile la calculul impozitului pe venit.

Nu este prima oara cand introducerea unei noi legi pune sub semnul intrebarii tratamentul fiscal aplicabil veniturilor / beneficiilor salariale noi prevazute. Speram totusi ca inregistrarea BCR Pensii ca administrator autorizat de fonduri de pensii ocupationale, sa fie factor accelerator in clarificarea acestui aspect si emiterea normelor metodologice de aplicare a legii. Pana atunci, ramanem cu intrebari care, momentan nu au raspuns.

Autori: Claudia Sofianu (foto stanga), Partener, Liderul departamentului Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania
Cristina Cristea (foto dreapta), Senior Manager, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania