„La vremuri noi, oameni noi!”, dar oamenii „noi” trebuie sa lucreze cu cei „vechi” si invers, ar fi continuarea celebrei sintagme din literatura romana. Pentru ca experienta trebuie intotdeauna dublata de energie si entuziasm. Intrebarea este cum sa ii atragem in domeniu pe tinerii care considera profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil ca fiind mai putin atractive?

Pentru ca a devenit o adevarata provocare pentru companii sa gaseasca oameni noi, bine pregatiti si potriviti pentru aceste meserii. Cum sa le atragem atentia asupra unor domenii despre care perceptia lor este ca trebuie sa se imbrace la costum, sa aiba un program fix si sa stea toata ziua cu nasul in hartii? Mai ales ca lucrurile s-au schimbat mult si in domeniul consultantei fiscale, auditului si contabilitatii. Poate parea incredibil pentru unii, dar si aceste profesii pot fi „cool”, inclusiv pentru ca e nevoie si de alte capabilitati fata de cele care se cereau in trecut.

Status quo – cateva statistici
Cum stau lucrurile in Romania si in alte tari din Europa sau SUA din acest punct de vedere? Este sau nu asigurat un nou val de experti in consultanta fiscala, atat de necesari in contextul economic actual, complex, in continua schimbare, aflat sub presiunea aparitiei noilor tehnologii si a unor noi instrumente de lucru, a digitalizarii si, mai recent, a inteligentei artificiale?

Oficial, in luna august 2022, National Association of State Boards of Accountancy (NASBA) – organizatia profesionala a contabililor (prin extensie si a auditorilor) din SUA –  inregistra un numar de 665.612 auditori. Urmarind cifrele asociatiei americane, observam evolutia diferita de la an la an, in perioada 2016 – 2022, cu scaderi ale numarului de consultanti (in 2019, erau 654.375 de consultanti, fata de 664.532 in 2016), dar si cresteri (669.130 in 2021). Una peste alta, insa, cifra pentru 2022 este mai mica fata de anul anterior (cu 3.518 CFAs) si foarte putin mai mare (1.080 de persoane in plus) comparativ cu anul 2016. De unde rezulta o crestere medie, pe o perioada de sase ani, cu 180 de persoane pe an sau cu 0,16% in 2022 fata de 2016, ceea ce, pentru nivelul economiei SUA ar putea indica mai degraba un deficit de personal in zona consultantei fiscale, pe fondul unui PIB care a crescut cu peste 13% in aceeasi perioada (2016-2022).

Pe de alta parte, un raport al Bloomberg Tax Analysis indica faptul ca in SUA „profesiile financiare” au atins un varf in 2017 si, de atunci, numarul profesionistilor in domeniu a scazut cu 17% (pana in 2021), creand un deficit anual de peste 130.000 de locuri de munca pentru contabili si auditori.

Situatia nu este mult diferita in Europa. Desi cifrele sunt mai greu de comparat, dat fiind diferentele intre tari si reglementari, pare ca si aici numarul contabililor, auditorilor si al consultantilor a scazut in ultima decada. PIB-ul insa a crescut in jur de 9% in acelasi timp.

Tabloul este relativ asemanator in Romania, unde avem trei asociatii profesionale sub a caror umbrela se reunesc profesionistii din domeniul fiscal, audit si contabilitate, respectiv CECCAR, CAFR, CCF. Spre exemplu, potrivit celor mai recente statistici ale Camerei Consultantilor Fiscali (CCF) din Romania, numarul total al membrilor CCF inregistrat in prezent este de 6.526 din care, consultanti fiscali activi 4.192. Analiza evolutiei numarul de consultanti arata cresteri usoare de la an la an, dar si scaderi. Numarul membrilor in 2023 este mai redus fata de anul trecut, cand erau 6.544. In perioada 2017-2023, avem o usoara crestere a numarului de experti fiscali, care inseamna cu nici 2% mai multe persoane inrolate in CCF in perioada 2017 - 2023.

Daca privim partea plina a paharului, o crestere e o crestere, oricat de mica. Daca privim realist, complexitatea proceselor economice pe care le traverseaza Romania in ultimii trei ani si ceea ce se preconizeaza ca va urma in viitorul apropiat ar cere, cel putin teoretic, un val serios de tineri absolventi de studii economice care sa se pregateasca si sa intre in zona consultantei fiscale, a auditului si a contabilitatii. Practic, acestia ar trebui ajutati sa descopere provocarile actuale ale acestei profesii, sa fie indrumati (mentorati) sa aleaga acest drum. Altfel spus, economiile lumii au crescut, legislatia si reglementarile s-au inmultit si s-au complicat si, corespunzator, cererea de servicii profesionale este mai mare. Insa numarul celor care aleg aceasta profesie pare a fi in dezacord cu ceea ce se intampla in mediul economic, prin urmare, cererea de profesionisti este mai mare decat oferta.

Cum raspund companiile si piata?
Companiile au fost nevoite sa se adapteze rapid la noile tendinte si sa adopte noile instrumente digitale de lucru, astfel ca au inceput sa investeasca masiv in servicii online inovatoare, platforme digitale, aplicatii, tocmai pentru a avea o raportare mai exacta si mai prompta. Deficitul de personal calificat, si in Romania si in alte tari, a fost si este un catalizator important al acestei revolutii digitale.

Adoptarea tehnologiei si a instrumentelor digitale este cea care accelereaza schimbarile in economie si in companii, iar pentru ca toate aceste schimbari si adaptari ale modelelor de business sa se intample este nevoie de oameni bine pregatiti, si profesional si din punct de vedere al abilitatilor digitale. Se duce o adevarata batalie pe frontul de recrutare, pentru a-i gasi pe cei mai bine pregatiti, cei mai capabili sa inteleaga si sa lucreze cu noile tehnologii si instrumente digitale. Prin urmare, se naste firesc intrebarea: cat de atractive sunt profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil in aceste vremuri si de ce a devenit o problema gasirea acestor oameni?

Sa incercam cateva explicatii si poate demontam si unele perceptii incorecte.

Profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil sunt asociate deseori cu rutina, plictiseala si solicitarea extrema si, aparent, si-au cam pierdut stralucirea din urma cu multi ani. Tanara generatie, chiar daca se indreapta spre universitatile cu profil economic – finante, banci, contabilitate – se pare ca nu alege neaparat aceste domenii la absolvire. Potrivit American Institute of Certified Public Accountants (AICPA), numarul de inscrieri in universitati in programele de contabilitate – pepinierele viitorilor auditori – este, de asemenea, in scadere continua. De exemplu, in anul 2019, inscrierile au scazut cu 4% fata de anul 2016.

Ce se intampla, de fapt, cum arata prezentul, dar mai ales viitorul, in contextul digitalizarii, al aparitiei multimii de instrumente digitale si solutiilor bazate pe inteligenta artificiala? De ce ar fi sau ar deveni acest tip de profesii mai putin atractive si de ce absolventii de facultate cauta mai putin aceasta meserie? Sunt doar cateva dintre ingrijorarile breslei, care insa au explicatii pertinente ce tin de perceptii, aparente si realitati, condimentate cu idei preconcepute.

Cererea de experti contabili este in crestere
In SUA, se anticipeaza ca cererea de contabili si auditori va creste cu 6% pana in 2028, iar cererea pentru toate locurile de munca se preconizeaza ca va creste cu 5%, astfel incat nevoia potentiala de Certified Public Accountant (CPA) va fi probabil mai mare decat in cazul altor profesii. De asemenea, The American Institute of CPA (AICPA) monitorizeaza si cererea de viitori contabili si CPA, iar potrivit unui sondaj derulat in randul companiilor americane, aproape o cincime (18%) dintre firme au spus ca vor avea nevoie de mai multi CPA in personalul lor in urmatorii ani.

Concret, in Romania am vazut, pe alocuri chiar in ritm accelerat, digitalizarea anumitor sectoare din economie – privat si public. Aceasta tendinta a schimbat vizibil zona financiara, de audit si contabilitate in care, in mod traditional, se statea cu foi in fata, calculator de masa, cearceafuri de situatii plictisitoare, rutina. Au aparut insa din ce in ce mai multe aplicatii si instrumente digitale. Inclusiv institutiile statului se digitalizeaza din ce in ce mai mult – sa nu uitam nici de initiativa Ministerul Digitalizarii – intr-un viitor apropiat, practic, nicio institutie publica nu va mai avea voie sa ceara hartii, copii dupa documente si dosare cu sina.

Dezvoltatorii solutiilor digitale au creat deja o multitudine de instrumente prin care bazele de date sa poata fi nu doar bine si facil administrate, ci chiar in ideea ca aceste date sa fie extrase si interpretate pentru a genera situatii si raportari utile institutiilor si companiilor. Vorbim in acest context despre transformarea profunda si continua a profesiilor de auditor, contabil si consultant fiscal unde, la ora actuala, se pune mai degraba accent pe doua atribute (sau calitati): competente digitale si cunoasterea in detaliu a legislatiei romanesti si internationale.

Munca plictisitoare este inlocuita de un soft, corespunzator domeniului respectiv de activitate, care permite „scoaterea robotului din om”. Munca de rutina de altadata se transforma, in acest context, intr-o munca mult mai interesanta, de creatie chiar, care presupune utilizarea altor abilitati. Este vorba despre capacitatea de analiza si intelegere a statisticilor, a legislatiei si a unui mediu economic aflat intr-o dinamica accelerata, dublata de competente digitale.

Or, teama ca oamenii vor fi inlocuiti de masini nu s-a adeverit pana acum, atat in servicii profesionale, cat si alte sectoare. Ba din contra. Concret, in Romania, am putea spune ca automatizarea si digitalizarea – parghiile cresterii productivitatii - abia daca au ciobit din deficitul fortei de munca calificate, departe de a ajunge la un echilibru intre cerere si oferta. Inteligenta artificiala este abia la inceput, dar este deja clar ca ea va aduce schimbari si mai profunde in exercitarea acestor profesii.

Tinerii si serviciile profesionale in era digitala
Am putea afirma, fara teama de a gresi, ca generatiile noi sunt bine echipate, daca putem spune astfel, din punct de vedere al competentelor digitale (si asta in ciuda carentelor de educatie romaneasca, pe care le stim prea bine). Este asa-numita generatie „nativa digital” si, dincolo de acest aspect, sunt generatiile mai dinamice si mai dispuse sa accepte noi provocari.

Faptul ca prea putini tineri sunt atrasi de aceste profesii in ziua de azi, credem ca se datoreaza unei imagini mai putin stralucitoare, chiar prafuite, depasite de prezent si neavand un viitor promitator. Nimic mai fals! Asemenea impresii sunt departe de realitate si pot fi usor contrazise chiar si de o perioada scurta lucrata in domeniu.

Lucrurile sunt destul de simple aici: partile de rutina ale meseriei de auditor/contabil/consultant fiscal sunt si vor fi si mai mult preluate de tehnologie, iar inovatia, analiza, interpretarea si deciziile de business devin atributul principal al profesionistului. Pe deasupra, piata muncii, si la nivel global si cel local, este puternic inclinata in favoarea angajatului – dezechilibrul profund intre cerere si oferta nu se va rezolva in curand, ceea ce face aceste profesii si mai atractive acum si in viitorul apropiat.

Parafrazand un motto bine cunoscut, putem spune ca „viitorul profesiei suna bine”!
E nevoie, insa, de un efort concentrat pentru a schimba perceptiile trecutului. Si aici mediul de afaceri, mediul academic si organizatiile profesionale de profil (CECCAR, Camera Auditorilor din Romania, Camera Consultantilor Fiscali) trebuie sa coopereze intens, pentru a da un semnal corect tinerelor generatii de absolventi ai facultatilor si liceelor economice privind importanta acestor profesii si rolul lor cheie in viitorul lor si in viitorul economiei Romaniei.

Autori:
Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenta fiscala si juridica, EY Romania & Moldova
Claudia Sofianu, liderul departamentului People Advisory Services, EY Romania & Moldova si regiunea CESA