Printre recentele si deloc putinele modificari fiscale introduse la finalul anului 2023 si aplicabile din ianuarie 2024, se numara si impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare sau asa-numita „taxa pe lux”. Asadar, un final de an foarte intens care, dupa lungi dezbateri si analize, a adus o serie de modificari cu impact mare pentru contribuabili (fie persoane fizice ori juridice), dar si noutati importante in domeniul fiscal. Ce reprezinta acest nou impozit, pe cine si ce anume vizeaza, precum si ce urmaresc autoritatile prin implementarea lui sunt intrebari pe care ni le-am pus cu totii si pe care incercam sa le lamurim in cele ce urmeaza.

O premiera in Romania, noul impozit introdus prin Legea nr. 296/2023 si aplicabil incepand cu 1 ianuarie 2024 vizeaza proprietarii de locuinte si masini scumpe (mai concret, persoanele fizice care au in proprietate, exclusiva sau comuna, cladiri rezidentiale situate in Romania, cu o valoare estimata mai mare de 2.500.000 lei – deci aproximativ 500.000 de euro – precum si persoanele fizice si juridice care au in proprietate autoturisme inmatriculate/ inregistrate in Romania, a caror valoare de achizitie individuala depaseste 375.000 lei – aproximativ 75.000 de euro).

In cazul locuintelor, impozitul special se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,3% asupra diferentei dintre valoarea proprietatii/ cladirii rezidentiale si plafonul neimpozabil indicat mai sus, de 500.000 euro, iar in cazul autoturismelor, prin aplicarea aceleiasi cote asupra diferentei dintre valoarea de achizitie a autoturismului si plafonul neimpozabil prevazut de lege (75.000 euro).

Ca exemplu practic, daca persoana detine o masina ce valoreaza 100.000 euro, atunci va plati impozit doar 75 euro (adica 0,3% din 25.000 euro, suma ce reprezinta diferenta dintre valoarea autovehiculului si plafonul neimpozabil). Pe acelasi principiu, exemplificam si un calcul simplu al impozitului pentru locuintele de lux: pentru o proprietate care valoreaza 1.000.000 euro, se va datora statului un impozit anual de 1.500 euro (adica tot 0,3% aplicat la suma determinata, prin diferenta dintre valoarea de piata a bunului si plafonul neimpozabil de 500.000 euro).

De asemenea, e de avut in vedere faptul ca impozitul special se datoreaza pentru intregul an fiscal, contribuabilii fiind obligati sa il calculeze, sa il declare si sa il plateasca la ANAF pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a anului fiscal respectiv in cazul imobilelor si pana la data de 31 decembrie, inclusiv, a anului fiscal in cazul autoturismelor.

Un detaliu foarte important in privinta autovehiculelor este ca impozitul se datoreaza doar pe o perioada de cinci ani (calculata din momentul in care are loc predarea-primirea autoturismului). De asemenea, daca predarea-primirea masinii a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2024, se va datora impozitul special doar pentru fractiunea de ani ramasa pana la implinirea perioadei de cinci ani.

In ceea ce priveste bunurile imobile, lucrurile sunt mai neclare. Ramane de vazut cum se va declara impozitul special in situatiile in care cladirile sunt detinute in cota-parte, mai exact daca este suficienta depunerea declaratiei privind impozitul special de catre un singur coproprietar sau daca fiecare coproprietar va declara impozitul special pentru cota sa de proprietate, in acest ultim caz obligativitatea raportarii putand fi influentata de procentul de cota-parte a fiecaruia din coproprietari. Spre exemplu, daca o familie detine in coproprietate o locuinta de 3.000.000 lei, va putea depune declaratia privind impozitul special doar unul dintre membri sau fiecare va declara impozitul special pentru cota sa de proprietate? Vor aparea situatii in care, desi valoarea cladirii depaseste plafonul prevazut de lege, niciunul din coproprietari nu are obligatia raportarii, intrucat prin impartirea in cote parti nu se va depasi plafonul? Cum se va efectua raportarea impozitului datorat in aceste cazuri si cum se poate calcula plafonul neimpozabil in mod proportional cu cota parte detinuta? La aceste intrebari suntem convinsi ca vom primi raspuns in momentul in care modelul de declaratie fiscala (impreuna cu instructiunile de completare) va fi disponibil. Pana in prezent, nu s-a publicat inca in Monitorul Oficial ordinul presedintelui ANAF cu modelul si continutul declaratiei prin care se va raporta impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare, insa este disponibil proiectul de ordin in dezbatere publica. Momentan, aceste aspecte care tin de fractionarea in cote-parti a dreptului de proprietate nu sunt lamurite in proiectul de ordin si consideram ca ar merita explicatii edificatoare si instructiuni de completare specifice.

Totodata, o alta intrebare pertinenta poate fi in legatura cu valoarea impozabila de referinta a locuintelor – va fi cea din grila notariala, cea rezultata dintr-o evaluare de piata obiectiva, bazata pe studii de piata specializate (mai putin fezabil, in opinia noastra) ori valoarea inregistrata de ANAF in bazele sale de date (ex., conform informatiilor detinute de agentiile locale de taxe si impozite)?

Nu in ultimul rand, consideram ca ar fi de bun augur ca autoritatile sa explice ce se intampla in situatia in care detinatorii acestor proprietati aleg sa vanda bunurile in cursul anului fiscal sau, din contra, ce vor declara persoanele care vor achizitiona locuinte/ cladiri scumpe in cursul anului. Se vor aplica principiile deja folosite la taxele locale si impozitarea va fi proportionala cu perioada detinerii/ inregistrarii bunului respectiv pe vectorul fiscal individual? Cum si ce anume se declara in astfel de situatii? Care va fi baza de calcul pentru impozitul datorat in anul efectuarii tranzactiei de vanzare-cumparare? Conform legii in vigoare, intelegem ca in privinta cladirilor si locuintelor, exista o obligatie de raportare si plata doar pentru persoanele fizice care la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior au in proprietate bunul respectiv. Astfel, daca un proprietar vinde bunul inainte de 31 decembrie, atunci nu are nimic de plata pentru anul respectiv. Aceasta interpretare poate naste, totusi, anumite controverse si discriminari. Spre exemplu, ce se intampla in cazul unei persoane care cumpara la 1 ianuarie 2024 si vinde la 30 decembrie 2024 locuinta de lux? Conform prevederilor existente, nu are obligatie de raportare in 2025.

In orice caz, desi nu sunt inca foarte clare toate prevederile, suntem convinsi ca in perioada urmatoare vor aparea mai multe detalii lamuritoare. De asemenea, remarcam faptul ca Romania nu este nici pe departe primul stat care adopta aceasta taxa pe lux, ba chiar sunt deja multe tari care o aplica cu succes. Putem considera, asadar, ca Romania se aliniaza si din acest punct de vedere statelor dezvoltate, care urmaresc nu doar taxarea muncii, dar si a averii. Spre exemplu, o astfel de taxa pe avere exista deja de ani buni in tari precum Franta, unde proprietatile care depasesc 1.300.000 de euro sunt supuse unei taxe intre 0,5% si 1,5%, in functie de valoarea proprietatii, sau Danemarca, unde proprietatile care depasesc aproximativ 400.000 de euro sunt supuse unei taxe de 3%, aplicata asupra diferentei care depaseste acest plafon. Chiar si Moldova are in vigoare o taxa similara (i.e., proprietarii cladirilor a caror valoare depaseste aprox. 80.000 de euro sunt supusi unei taxe de 0,8%). Raman insa, in continuare, suficiente state (ex. Austria, Belgia, Finlanda) care nu au implementat pana in prezent o astfel de taxa. Pe de alta parte, sunt si tari care, din varii motive, au ales sa elimine acest impozit, cum e cazul Luxemburgului (in 2006) ori a Suediei (in 2007).

Mai multe concluzii vom putea trage, cu siguranta, la final de 2024 sau chiar in 2025, cand deja ANAF va fi avut un prim ciclu incheiat si va putea evalua atat nivelul de conformare fiscala la raportare, cat si nivelul de colectare a taxelor. Pana atunci, putem urmari evolutia taxei pe lux in Romania, cum va fi perceputa de public, ce sanctiuni se vor aplica pentru neconformare, cum se va aplica in practica si, cel mai important, cati bani va aduce la bugetul de stat.

Autori:
Claudia Sofianu (foto stanga sus), Partener, liderul departamentului Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania
Dan Raut (foto dreapta), Senior Manager, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania
Madalina Damian (foto stanga jos), Senior, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania