Facilitatile fiscale sunt o componenta importanta a planurilor ce vizeaza cresterea investitiilor in activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare. Avand in vedere ca, de la 1 ianuarie 2024, contribuabilii care au devenit platitori de impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA), in loc de impozit pe profit, nu au mai putut aplica facilitatea fiscala pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, au fost aduse modificari Codului fiscal. Odata cu publicarea OUG 115/2024, platitorii de IMCA pot scadea din acest impozit valoarea obtinuta prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentand deducerea suplimentara de 50% din cheltuielile eligibile pentru activitatile de cercetare-dezvoltare.

Care sunt facilitatile fiscale pentru cercetare dezvoltare pe care le putem aplica in acest moment?

● deducerea suplimentara, in proportie de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare (fie direct la calculul impozitului pe profit sau din impozitul pe cifra de afaceri, dupa caz);
● aplicarea metodei de amortizare accelerata in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare (deducerea a 50% din valoarea echipamentului in primul an de functionare);
● scutirea de impozit pe venit pentru angajatii care obtin venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare;
● scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activitati exclusiv de cercetare – dezvoltare in primii 10 ani de activitate (neaplicabila in prezent in lipsa unor masuri de ajutor de stat).

Concret, companiile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare pot deduce suplimentar 50% din cheltuielile lor eligibile de cercetare si dezvoltare, obtinand efectiv o reducere a impozitului de 8% din costurile eligibile, la o cota standard de impozit pe profit de 16%. Spre exemplu, pentru cheltuieli eligibile de 1 milion de lei, contribuabilii pot economisi 80.000 lei din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri, in timp ce pentru un salariu brut de 20.000 lei, impozitul pe venit scutit este de 1.300 de lei.

Exceptarea de la plata impozitului pe venitul din salarii obtinute din activitatea de cercetare-dezvoltare, fara limitare in timp si fara plafonare

Principalul avantaj al scutirii de la plata impozitului pe venit pentru angajatii care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare fata de celelalte scutiri de impozit pe venit prevazute de Codul Fiscal este lipsa unei limitari in timp a facilitatii sau a unei plafonari a sumei la care aceasta se aplica.

Una dintre masurile prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta privind revizuirea cadrului fiscal este eliminarea treptata a stimulentelor fiscale de la impozitul pe venit. In acest moment in Codul Fiscal data de 31 decembrie 2028 este prevazuta ca data limita pentru aplicarea scutirii de impozitare pentru veniturile din salarii obtinute de angajatii din crearea de software, sectorul constructiilor, agricultura si industria alimentara. Plafonarea aplicarii scutirii la suma de 10.000 lei/luna, introdusa la sfarsitul anului trecut, a fost considerata o etapa intermediara in atingerea obiectivului de eliminare treptata a stimulentelor fiscale din zona impozitului pe venit.

Cu toate acestea, facilitatile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare par sa urmeze o traiectorie diferita, inclusiv scutirea de la impozitarea veniturilor angajatilor, in stransa corelare cu interesul si sprijinul acordat de autoritati in cresterea investitiilor indreptate in zona de cercetare-dezvoltare. O dovada in acest sens o constituie faptul ca scutirea de la impozitul pe venit pentru angajatii implicati in proiecte de cercetare dezvoltare nu este limitata in timp si nici nu este plafonata.

La ce trebuie sa fim atenti cand aplicam facilitatile fiscale pt R&D?

Aplicarea facilitatilor de cercetare-dezvoltare poate fi un proces complex, insa exista cateva aspecte cheie care ne pot ghida in implementarea lor cu succes:

● Activitatea desfasurata. Primul pas in evaluarea eligibilitatii pentru aplicarea facilitatilor fiscale pentru cercetare dezvoltare este confirmarea existentei unei astfel de activitati la nivelul companiei. O astfel de testare a naturii activitatii trebuie sa aiba la baza cele cinci criterii mentionate atat in legislatia nationala, cat si in Manualul Frascati: noutate, creativitate, caracter sistematic, incertitudine, caracterul transferabil si/sau reproductibil.

● Organizarea si documentarea activitatii de cercetare-dezvoltare. Documentarea organizarii activitatii de cercetare-dezvoltare pe proiecte, cu detalierea capitolelor fundamentele de planificarea a proiectului: descriere, obiectiv, durata, echipa, buget alocat, tip finantare.

● Procesul de certificare. Certificarea activitatilor de cercetare-dezvoltare este obligatorie pentru contribuabilii mari ce intentioneaza sa aplice deducerea suplimentara pentru impozitul pe profit, insa si restul contribuabililor care opteaza pentru certificare pot obtine un grad mai mare de confort pentru aplicarea facilitatii de cercetare-dezvoltare in cazul unui control fiscal.

● Relatiile contractuale. Un alt aspect la fel de important in aplicarea facilitatilor il reprezinta tipul de contract care sta la baza prestarii serviciilor sau vanzarii produselor in care au fost inglobate activitatile de cercetare-dezvoltare. In practica pot exista situatii in care inspectorii fiscali sa conteste si sa respinga aplicarea facilitatilor fiscale din cauza necorelarii clauzelor contractuale cu activitatea pe care contribuabilul sustine ca o desfasoara/tranzactiile efectiv efectuate, in special in situatii de subcontractare a anumitor activitati.

Asadar, facilitatile fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare pot aduce un real beneficiu companiilor care deruleaza astfel de proiecte, iar complexitatile si birocratia pot fi controlate mai usor printr-o abordare bazata pe planificare, documentare si monitorizare.

Autori: Ruxandra Popescu, Director
Anca Nicola, Senior Manager