Ideea ca o criza, oricat de grava, poate oferi oportunitati pentru reforme si schimbari majore, greu de implementat in vremuri obisnuite, pare cum nu se poate mai actuala, si pentru Romania, si pentru alte state din lume. Rahm Emanuel, fost consilier al presedintelui american Barack Obama si fost primar al orasului Chicago, spunea ca nicio criza nu trebuie irosita (din engl. „never let a good crisis go to waste”) in contextul crizei financiare din 2008. Acum, la 17 ani de la acel moment, lucrurile arata mult diferit, s-au complicat, dar ideea pare perfect valabila. 

Poate cel mai important aspect pentru Romania este ca acest moment de criza multipla ofera un cadru in care masurile politice dificile pot fi asumate cu mai mare usurinta. Intr-o perioada de normalitate, reformele dureroase sunt, de regula, evitate, amanate sau esuate politic. In schimb, criza actuala permite, si chiar impune, o resetare a sistemului fiscal, o prioritizare a investitiilor strategice si o revizuire a modului in care functioneaza statul. Acesta este, in esenta, sensul unei „crize utile”: nu o perioada de suferinta gratuita, ci o fereastra de oportunitate in care deciziile grele devin inevitabile si, tocmai de aceea, posibile.

In contextul actual, marcat de incertitudine si tensiuni multiple, Romania se afla intr-o situatie rara si paradoxala: o criza profunda care, desi nu este dorita, are potentialul de a declansa transformari benefice pe termen mediu si lung. Ceea ce traim acum este o combinatie de factori care provoaca ambiguitate, nesiguranta, dar si oportunitati unice pentru resetare si reconstructie.

O criza geopolitica cu implicatii economice directe
Razboiul din Ucraina reprezinta, fara indoiala, o tragedie umana si geopolitica de proportii. Romania, ca tara vecina, s-a implicat activ in sprijinirea Ucrainei, atat prin gazduirea refugiatilor, cat si prin sprijin logistic si politic. Totusi, in ciuda costurilor sociale si economice pe termen scurt, exista o perspectiva strategica optimista: reconstructia Ucrainei.

Odata incheiat conflictul, Romania este bine pozitionata pentru a juca un rol esential in reconstructia Ucrainei, beneficiind de proximitate geografica, apartenenta la UE si de relatiile bune cu partenerii strategici occidentali. Deja vedem efecte concrete: accelerarea investitiilor in infrastructura din vestul tarii, dezvoltarea retelei de autostrazi si modernizarea sistemului de aparare, toate impulsionate de contextul geopolitic actual. Aceste investitii, imposibil de demarat in absenta presiunii externe, vor genera locuri de munca si vor contribui la dezvoltarea durabila a regiunii.

Am putea privi vecinatatea cu Ucraina ca pe un beneficiu si mai putin ca pe un dezavantaj major la granita unui razboi? Fara indoiala, da. Conflictul din Ucraina a dus la o realocare a fluxurilor comerciale si a investitorilor. Romania, avand o frontiera comuna cu Ucraina atat de mare, poate deveni un hub logistic si comercial pentru produsele ucrainene care cauta piete alternative. Aceasta poate include cresterea exporturilor, unde Romania poate profita de resursele naturale si produsele agricole din Ucraina, facilitand exporturile catre Uniunea Europeana si alte piete. De asemenea, investitii in infrastructura, deoarece cresterea volumului de comert poate justifica investitii in infrastructura de transport, cum ar fi drumurile si caile ferate, poate imbunatati conectivitatea si ar stimula economia locala. Am putea adauga chiar colaborari in domeniul energetic, intrucat Romania poate colabora cu Ucraina pentru a dezvolta proiecte energetice, inclusiv in domeniul energiei regenerabile, avand in vedere nevoia de diversificare a surselor de energie in contextul crizei energetice.

Razboiul tarifar si pozitia Romaniei in cadrul UE
Intr-un alt plan, razboiul tarifar global – in special tensiunile comerciale intre Statele Unite si alte blocuri economice – are un impact relativ redus asupra Romaniei. Datorita apartenentei la Uniunea Europeana, tara noastra beneficiaza de avantajele unei negocieri colective, mult mai eficiente decat ar fi putut obtine individual. Comertul bilateral Romania-SUA ramane modest (aproximativ 3 miliarde USD anual, sub 1% din PIB), avand  chiar un excedent in aceasta relatie. Prin urmare, impactul economic direct este limitat, dar pozitionarea in cadrul UE aduce o protectie strategica importanta. 

Romania poate profita de aceasta situatie prin politici inteligente de atragere a investitorilor straini. O serie de companii din SUA care doresc sa evite tarifele vamale ar putea cauta sa isi relocheze productia in Europa de Est, iar Romania poate deveni o destinatie atractiva datorita costurilor mai scazute si a fortei de munca calificate. Pe de alta parte, acest razboi tarifar vine cu sansa pentru Romania de a-si diversifica pietele de export, cautand oportunitati in Asia si alte regiuni, pentru a reduce dependenta de pietele traditionale afectate de conflictele comerciale.

Criza interna: instabilitate politica si vulnerabilitate fiscal-bugetara
Partea cea mai apasatoare a actualei crize o reprezinta, insa, situatia interna. Romania traverseaza o tranzitie politica complicata, marcata de dificultati in formarea unui nou guvern, in timp ce problemele bugetare acumulate devin tot mai presante. Se vorbeste despre riscul pierderii finantarilor din PNRR si despre posibilitatea retrogradarii ratingului suveran la nivel de „junk” — scenarii care, daca s-ar materializa, ar avea efecte devastatoare pe termen scurt si mediu.

In contextul deficitului bugetar, Romania trebuie sa implementeze masuri fiscale care, desi nepopulare, sunt esentiale pentru stabilizarea economiei. Aceste masuri vor include fara doar si poate revizuirea sistemului actual de impozitare, prin care sa se asigure o colectare mai eficienta a impozitelor si sa se reduca evaziunea fiscala, cai care ar trebui sa genereze venituri suplimentare la buget. In al doilea rand, este absolut obligatorie reducerea drastica a cheltuielilor publice, unde este necesara identificarea rapida a domeniilor in care se pot face economii fara a afecta serviciile esentiale. Crearea unui mediu favorabil pentru investitorii straini, prin stimulente fiscale si reducerea birocratiei, care poate atrage capital si poate contribui la cresterea economica, este de la sine inteles, fiind un obiectiv vechi al Romaniei, dar perfect valabil pe termen lung, pentru indiferent ce formula de guvernare.

In ciuda divergentelor politice, pare totusi sa se contureze un consens: este nevoie de aceasta reforma fiscala profunda. Cresterea taxelor este inevitabila. Sunt avute in vedere majorari ale TVA-ului (cel putin prin restrangerea aplicarii cotelor reduse, dar nu excludem nici cresterea cotei de baza in viitorul apropiat), ale impozitului pe venit, accizelor, dar si o reforma a taxarii proprietatii (taxe locale), discutate inca din vara lui 2022. Aceste decizii, desi dureroase, sunt necesare si urgente pentru a redresa bugetul si a mentine credibilitatea economica a tarii. Proaspat publicatul program de guvernare al noului guvern pare sa aiba aceasta ambitie (n.b. mai multe elemente ale politicii fiscale ale acestui program sunt discutabile si criticabile – dar este o alta tema de discutie).

Am spune ca Romania are acum o sansa rara: pe fondul unei crize multiple — geopolitice, economice, politice — se pot adopta masuri care, altfel, nu ar fi fost nici propuse, nici acceptate. Tara noastra se afla acum intr-o pozitie unica pentru a valorifica oportunitatile generate de contextul global actual. Provocarile sunt mari, dar cu o strategie bine definita, Romania le poate transforma in oportunitati de dezvoltare. 

Criza prin care trecem nu este o garantie a progresului, pentru ca depinde de tot acest pachet de masuri, bine corelate si bine coordonate intre ele. Dar ar putea fi abordata drept ocazia de a face pasi uriasi spre nivelul urmator de dezvoltare, care altfel nu ar fi fost posibili. Cu viziune, vointa politica si implicare sociala, Romania poate transforma actualele dificultati intr-un punct de inflexiune spre o dezvoltare mai coerenta, mai sustenabila si mai echitabila.

Autor: Alex Milcev (foto), Partener, liderul departamentului de Asistenta fiscala si juridica, EY Romania, EY CESA South Cluster Energy Sector Lead