Initiativa Uniunii Europene „Intreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” (Business in Europe: Framework for Income Taxation – BEFIT) este o propunere legislativa prin care Comisia Europeana urmareste introducerea unui set unic de reguli pentru determinarea bazei de impozitare a grupurilor de companii. Scopul este de a crea un cadru comun pentru impozitarea veniturilor corporative in Uniunea Europeana, prin care companiile care au activitati si filiale in mai multe tari sa beneficieze de o „viata fiscala” mai clara, mai previzibila si mai putin birocratica.

Pe de alta parte, BEFIT poate contribui la lupta impotriva evaziunii fiscale si a transferului artificial de profituri, printr-un sistem mai transparent, mai echitabil si mai unitar intr-o piata fiscala europeana cu reguli simplificate.

Obiectivul principal: simplificarea conformarii fiscale
La baza acestei initiative sta ideea ca firmele vor putea determina si declara impozitele intr-un mod mult mai simplu, fara a fi nevoite sa se conformeze unor reguli fiscale diferite in fiecare stat membru. Astfel, determinarea corecta a impozitelor de catre autoritatile nationale si reducerea sarcinilor administrative devin mai usor de realizat.

Noua abordare se bazeaza, printre altele, pe acordul international privind impozitarea minima globala, negociat in cadrul OCDE/G20 si pe transpunerea acestuia in legislatia europeana prin Directiva UE privind Pilonul II.

Modul de alocare a bazei impozabile si aplicarea impozitului in BEFIT
Alocarea bazei impozabile consolidate intre statele membre este unul dintre cele mai importante elemente ale propunerii legislative BEFIT. Aceasta se face in doua etape:

1. Etapa tranzitorie (initiala, 2028–2035)
In perioada de inceput, profitul total al grupului se va distribui intre entitatile sale din Uniunea Europeana proportional cu media rezultatelor fiscale obtinute de fiecare entitate in ultimii trei ani fiscali. Aceasta metoda are scopul de a permite o tranzitie lina si previzibila, fara perturbari semnificative in structurile fiscale existente.

2. Etapa ulterioara (posibila dupa 2035)
Dupa perioada de tranzitie, Comisia Europeana ar putea propune o formula permanenta de alocare care sa reflecte activitatea economica reala din fiecare stat membru. Aceasta formula ar putea include factori precum: volumul vanzarilor realizate in fiecare tara, forta de munca (costuri salariale si/sau numar de angajati), valoarea activelor tangibile utilizate in activitate.

Aplicarea cotelor de impozitare nationale
BEFIT propune o baza comuna de calcul, dar nu armonizeaza cotele de impozitare. Fiecare stat membru aplica propria cota de impozit pe profit asupra partii din baza impozabila atribuite entitatilor din jurisdictia sa. Ca exemplu, mergand pe premisa ca baza de impozitare totala este de 200 milioane €, impartita intre juridictii in functie de cheia de alocare aplicabila:

Romania (cota: 16%) → 16% × 50 milioane € = 8 milioane €
Germania (cota: 30%) → 30% × 90 milioane € = 27 milioane €
Franta (cota: 28%) → 28% × 60 milioane € = 16,8 milioane €

Total impozit platit in UE: aproximativ 51,8 milioane €

Calculul se face pe baza unei singure reguli comune – cu toate ca jurisdictiile au posibilitatea sa mai prevada anumite ajustari locale - dar impozitarea efectiva se aplica local, in functie de cota fiecarui stat membru, evitand astfel dublarea taxarii sau mutarea artificiala a profiturilor intre filiale.

Avantaje potentiale pentru companii
Printre beneficiile propuse ale BEFIT se numara:
- Simplificarea conformarii fiscale – mai putine reguli divergente intre state
- Reducerea costurilor administrative – mai putine declaratii si controale
- Transparenta crescuta – profitul este repartizat automat, reducand optimizarea fiscala agresiva
- Mai multa predictibilitate – un cadru fiscal comun permite planificare pe termen lung.

Provocari potentiale
Pe de alta parte, pot exista si unele riscuri sau implicatii pentru companii:
- Posibila pierdere a unor avantaje fiscale locale, in special in tari cu regimuri favorabile
- Costuri de tranzitie ridicate – adaptarea sistemelor ERP, revizuirea modelelor de afaceri, recalculari interne
- Repartizarea profiturilor poate duce la cresteri de impozit in state cu cote mai mari (ex: Germania) si reducerea profiturilor in cele cu cote mici (ex: Romania)
- Lipsa armonizarii cotelor – baza este comuna, dar ratele de impozitare difera semnificativ intre tari (ex: 9% in Ungaria vs. 30% in Franta).

Ce ar trebui sa faca firmele?
Pentru a se pregati eficient pentru BEFIT, companiile ar trebui:
- Sa analizeze expunerea actuala la regimurile fiscale nationale;
- Sa simuleze aplicarea formulei de alocare (bazata pe rezultatele fiscale din ultimii 3 ani);
- Sa colaboreze cu echipele juridice, fiscale si IT pentru adaptarea sistemelor interne;
- Sa pregateasca personalul pentru noile cerinte de raportare si conformare;
- Sa isi reevalueze politicile fiscale si contractele intergrup in lumina noilor reguli.

Concluzie
Potrivit OCDE, grupurile mari, cu o cifra de afaceri consolidata de cel putin 750 de milioane euro platesc aproximativ 132 de miliarde euro (circa 1% din PIB) sub forma de taxe. Noile reguli mai simple ale BEFIT ar putea reduce costurile actuale de conformare fiscala cu pana la 65%.

Daca va fi adoptata, initiativa ar putea transforma radical modul in care companiile sunt impozitate in Uniunea Europeana, inlocuind propuneri mai vechi, precum Common Consolidated Corporate Tax Base (CCCTB). Termenul estimat pentru implementare completa este anul 2030, dar succesul sau va depinde de consensul politic la nivelul Parlamentului European si al Consiliului.

Autori: Razvan Ungureanu, Director Impozite Directe, EY Romania
Teona Braia, Manager, Departamentul Impozite Directe, EY Romania