Discutiile de aderare a Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) au inceput in urma cu trei ani si Romania pare sa fie printre candidatii destul de avansati in procesul de admitere, cu un roadmap aprobat si opinii favorabile pe un numar semnificativ de comitete deja evaluate. Partea mai putin buna este ca termenul initial avansat pentru finalizarea acestui proces (2026) pare mai degraba ca nu e fezabil, cel putin asa cum stau lucrurile la ora actuala (octombrie a.c.).

Prin urmare, sunt cateva intrebari legitime privind momentul in care Romania va fi admisa, pornind de la circumstantele anului in curs, cand, pentru a doua parte a acestuia, guvernantii au decis sa adopte masuri fiscale destul de dure pentru reducerea deficitului bugetar. Sau, daca si cand toate conditiile de aderare vor fi indeplinite.

OCDE reuneste 38 de tari membre si promoveaza politici menite sa duca la cresterea bunastarii economice si sociale, definindu-se ca un forum in care acestea sa colaboreze si sa dezvolte solutii comune pentru diversele si complexele provocari economice si sociale cu care se confrunta. Organizatia a fost infiintata in 1961, ca succesor al Organizatiei pentru Cooperare Economica Europeana (OEEC), creata (1948) pentru a gestiona ajutoarele financiare necesare reconstructiei Europei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Printre tarile membre se afla majoritatea tarilor dezvoltate din lume, dar si cateva economii emergente: SUA, Canada, mai multe tari din Uniunea Europeana, Japonia, Coreea de Sud, Australia si Noua Zeelanda sunt cateva exemple. Ce avantaje au membrii OCDE si cu ce vine la pachet statutul de membru, de fapt?

In primul rand, vorbim despre accesul la un volum de date impresionant si studii economice, statistici si analize comparative care pot ajuta la o mai buna formulare a politicilor economice si sociale ale fiecarei tari membre. Mai departe, ca o consecinta directa a acestei adevarate platforme de cercetare si coagulare a datelor colectate dinspre membri, OCDE reprezinta un forum pentru schimbul de idei si bune practici intre guvernele tarilor membre. Apoi, membrii pot adopta mai rapid standarde internationale in diverse domenii-cheie ale dezvoltarii, cum ar fi educatia, sanatatea si protectia mediului, nemaifiind nevoiti sa le creeze local. Nu in ultimul rand, vorbim despre o mai mare credibilitate internationala, statutul de membru fiind perceput ca un semn de angajament fata de reforme si bune practici economice si sociale. Ceea ce, nota bene, este cel putin unul dintre „semnele” de care investitorii straini tin cont atunci cand analizeaza oportunitatile pietelor locale.

De partea cealalta a baricadei, nu le-am numi neaparat dezavantaje, dar este clar ca a fi membru al oricarei organizatii, si locale, si internationale, vine la pachet cu obligatii. Nu sunt de neglijat, inainte de toate, costurile financiare ca membru OCDE, care pot fi o povara pentru economiile mai mici, insa acestea se transpun in avantajele pe termen lung mai-sus amintite. 

Se adauga regulile stricte pe care membrii trebuie sa le respecte, ceea ce ar putea limita flexibilitatea in formularea planurilor economice si sociale interne. In fine, este indeobste cunoscut faptul ca implementarea recomandarilor OCDE poate necesita reforme structurale interne, uneori dificile, ceea ce inevitabil va determina discutii in spatiul public. Strict financiar vorbind, costul exact al aderarii la OCDE variaza in functie de dimensiunea economiei fiecarei tari si de contributiile stabilite de organizatie, acestea fiind calculate pe baza PIB-ului fiecarei tari membre. Costurile anuale pot varia de la cateva sute de mii la cateva milioane de USD, in functie de marimea si capacitatea economica a tarii.

Efectele aderarii

Pentru ca Romania isi doreste si face tot ceea ce este necesar pentru finalizarea procesului de aderare, intrebarea care se naste este care sunt potentialele efecte bune ale aderarii. Iata cateva exemple. Unul dintre cele mai tangibile efecte ca membru al OCDE ar fi scaderea dobanzilor reale la creditele externe, statutul de membru fiind perceput ca un semn de stabilitate economica si angajament fata de reformele necesare. Accesul la datele si analizele economice de inalta calitate si utilizarea lor inteligenta pot ajuta la formularea unor politici interne economice si sociale mai eficiente, bazate pe experienta celorlalti membri. Si bineinteles, poate ajuta mult la evitarea unor greseli si situatii pe care alte tari le-au depasit cu succes.

Conform OCDE, tarile cu care Romania concureaza in prezent pentru aderare sunt Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croatia, Peru, Indonezia si Thailanda (ultimele doua adaugate pe lista in 2024). Romania a deschis oficial discutiile de aderare in ianuarie 2022. In iunie acelasi an, Consiliul OCDE a adoptat roadmap-ul de aderare, pentru care Romania are 25 de comitete tehnice care evalueaza conformitatea cu standardele OCDE. Pana in prezent, Romania a primit aproape jumatate din opiniile tehnice/formale necesare. Mai concret, 14 din 25 de comitete au emis deja opinii favorabile. 

Ce am facut deja pentru a adera si ce mai e de facut?

Exact ca in cazul aderarii la Uniunea Europeana, inainte de a deveni membru orice tara care isi exprima oficial intentia trebuie sa parcurga un traseu si sa bifeze indeplinirea unor conditii. 

Iata cateva criterii fiscale (dar sunt si altele, ne-fiscale) de indeplinit: 1. Respectarea standardelor OCDE privind Exchange of Information on Request (EOIR) si Automatic Exchange of Information (AEOI), inclusiv pentru conturi financiare si cripto-active, deci transparenta fiscala. Aici, Romania este parte a Global Forum pentru Transparency & Exchange of Information. 2. Instituirea obligativitatii identificarii beneficiarului real (beneficial ownership) si accesul autoritatilor la aceasta informatie. 3. Combaterea evaziunii fiscale si reforme BEPS, respectiv implementarea actiunilor OCDE/G20 pentru Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) – reguli care sa previna transferul profiturilor in jurisdictii cu taxe mici sau fara impozite, plus aplicarea pilonului intern/global minim de impozitare (global minimum tax, Pillar Two) pentru multinationale. 4. Stabilitatea fiscal-bugetara si responsabilitatea bugetara, altfel spus un deficit bugetar sustenabil, sub praguri care sa asigure stabilitatea datoriei publice. Raportul „Economic Surveys: Romania 2024” arata ca deficitul a fost peste 6% din PIB in 2023, cu prognoze de imbunatatire, dar inca mult peste tinta de 3% pentru iesirea din procedura UE de deficit excesiv. Nivelul inregistrat in 2024 a fost 8,7%, iar perspectiva pe 2026 (intre 6% si 9%, in functie de sursa) arata un deficit care nu ar permite aderarea in acest an. 5. Regimul impozitarii companiilor si al micro-intreprinderilor in acord cu standarde de piata, fara distorsionari majore care pot genera evaziune sau inechitati fiscale. In raportul OCDE se mentioneaza ca Romania a avansat in aceasta directie, reducand pragurile pentru regimul microintreprinderilor. 6. Eficienta colectarii si conformitatea fiscala, adica adoptarea unor sisteme robuste de administrare fiscala care sa detecteze neregulile, sa reduca evaziunea, sa asigure conformitatea voluntara. 7. Masuri de digitalizare, audit, controale, penalitati credibile. 8. Politici fiscale echilibrate si adoptarea lor progresiva, cu impact social negativ minim. 9. Sustenabilitate pe termen lung a reformelor fiscale si diminuarea potentialului impact negativ. 10. Proiectii pe termen mediu-lung pentru datoria publica, riscuri fiscale, impact demografic si presiuni asupra sistemelor de pensii. De altfel, reforma pensiilor este una dintre cerintele fiscale in procesul de aderare.

Deci, mai avem: Reducerea semnificativa a deficitului bugetar pentru a se apropia de niveluri considerate sustenabile (~3% din PIB pentru Europa, dar OCDE analizeaza si in functie de circumstante). Romania inca este in procedura UE de deficit excesiv. 

Flexibilitatea legislatiei fiscale in fata schimbarilor globale (in domeniul cripto, servicii digitale), consolidarea capacitatii administrative a ANAF pentru a implementa controale eficiente, audit, identificarea eficienta a evaziunii sunt cateva aspecte pe care inca se mai lucreaza in Romania. La fel, pe imbunatatirea legislativa si practica privind transparenta, accesul la informatii si schimbul de informatii. Criteriul privind sistemul de pensii private, cu restrictionarea retragerii sumelor acumulate pentru a raspunde standardelor OCDE. Reformele in zona muncii si protectiei sociale sunt si ele monitorizate.

In concluzie, este cel mai probabil ca aderarea nu va fi in 2026, dar, obiectiv vorbind, procesul avanseaza si aderarea ar putea fi in 2027.

Autor: Alex Milcev (foto), Partener, liderul departamentului Asistenta fiscala si juridica, EY Romania