Cel putin doua tendinte, care se manifesta la nivel global in cadrul companiilor – nevoite acum sa deruleze afaceri intr-un context global complicat, sensibil si volatil deopotriva – se simt si in Romania: 1. rolul trezorierului (responsabilul cu gestiunea fluxurilor de incasari si plati) creste considerabil si 2. companiile isi extind schema organizatorica de la un om la un intreg departament de trezorerie.

Sigur ca, in orice companie, pe masura dezvoltarii acesteia, se diversifica si se complica rolul departamentului financiar in general. Ca o particularitate, cu cat compania se extinde, cu-atat mai importanta devine pozitia de trezorier in cadrul acesteia. Deja se practica ca o specializare aparte in companiile mari, tendinta vizibila este ca aceasta practica sa cuprinda si companiile medii, aflate in plin proces de scalare.

Este, de altfel, si concluzia unui studiu recent EY Global - EY Global DNA of the Treasurer Survey - care analizeaza aceasta evolutie si constata nu doar anumite schimbari privind importanta functiei de trezorerie, dar arata si anumite tensiuni intre functia Financiara (departament) si cea subordonata ei, aceea de Trezorie. Despre ce este vorba si care sunt explicatiile?

Daca pana acum trezorierii erau concentrati mai ales pe lichiditate si controlul riscului, astazi ei devin actori strategici esentiali pentru succesul organizatiilor, iar functia de trezorerie trece printr-o transformare profunda. Potrivit studiului EY, peste 80% dintre trezorieri considera ca rolul lor se va schimba semnificativ pana in 2030. 

Sunt cateva aspecte care stau la baza acestei perceptii si, totodata, a redefinirii rolului trezorierilor si ascensiunii lor in ierarhia organizationala. Demne de mentionat, ar fi tehnologia si utilizarea datelor, unde adoptarea solutiilor digitale, a inteligentei artificiale si a analizelor predictive pentru decizii mai rapide si mai informate a devenit obligatorie. Apoi, vorbim despre gestionarea extinsa a riscului, daca avem in vedere ca trezorierii nu doar protejeaza compania, prin toata activitatea de administrare a banilor, ci influenteaza strategiile de crestere si rezilienta. Si, nu in ultimul rand, cred ca este vorba si despre leadership si colaborare, pentru ca trezorierii lucreaza alaturi de top management pentru alinierea obiectivelor financiare la cele organizationale. Aici pare ca prioritatile inca sunt incomplet aliniate, dar, ca la orice redefinire a unui rol in organizatie, este un aspect care se va regla in timp.

Avem o cifra interesanta in studiu: 93% dintre directorii financiari (CFO) cred cu tarie ca trezorierii lor au competentele necesare pentru a genera valoare adaugata pentru companie, cifra care spune mult despre perceptia acestora vizavi de rolul in crestere al trezorierilor.

Provocarile raman insa semnificative: responsabilitatile operationale consuma timp, fiind nevoie de o dezvoltare continua, si tocmai aceasta lipsa de timp ar putea limita evolutia strategica. 

Rezultatele arata ca putin peste jumatate dintre trezorieri (52%) se considera deja creatori de valoare, dar multi dintre ei vad si obstacole, printre care gestionarea relatiilor cu bancile si investitorii (33%), responsabilitatile operationale (33%) si lipsa timpului pentru dezvoltarea competentelor necesare (32%). Aici, reiese un decalaj intre abilitatile actuale ale trezorierilor si potentialul lor de creare a valorii, pentru ca doar putin peste un sfert (27%) dintre cei intervievati spun ca au incredere ca strategiile lor de gestionare a riscului financiar imbunatatesc procesul decizional al companiei, iar ceva mai putin de o treime (29%) spun ca au responsabilitate deplina asupra capitalului de lucru si a fluxului de numerar.

Ar mai fi si alte date interesante care ne ofera o imagine, la nivel global, a rolului trezorierului: de exemplu, trezorierii sunt pionieri in domeniul utilizarii tehnologiei, daca avem in vedere ca 70% dintre ei folosesc inteligenta artificiala in operatiunile zilnice si 82% utilizeaza instrumente de analiza si vizualizare a datelor. Aproape unul din trei a spus ca datele si tehnologia sunt principalele instrumente pe care le folosesc pentru a crea valoare, iar un sfert dintre participantii la studiu afirma ca sunt parte din definirea unei culturi a inovatiei in compania lor.

Concomitent insa, vorbim si despre o constientizare a necesitatii de a-si perfectiona competentele si resursele umane. Doar 57% dintre trezorieri sunt increzatori ca detin abilitatile necesare pentru a deveni actori-cheie in crearea de valoare, iar putin peste un sfert (26%) considera ca dezvoltarea resurselor umane este unul dintre principalii factori de creare a valorii pentru functia de trezorerie.

Sunt si unele aspecte in care trezorierii pot subestima eforturile necesare pentru a se pregati pentru schimbarile inevitabile: aproape o treime (28%) dintre directorii financiari considera ca trezorierii au nevoie de mai multe abilitati de leadership, in timp ce doar 18% vad acest aspect ca fiind o prioritate. 

Un lucru este cert insa, si-anume faptul ca majoritatea practicantilor acestei profesii se asteapta la schimbari semnificative ale rolului lor, determinate de nevoia organizatiilor de a valorifica noi oportunitati de crestere intr-un mediu aflat intr-o evolutie mult mai rapida decat tot ce se putea anticipa pana la aparitia noilor instrumente si tehnologii de lucru, inclusiv a inteligentei artificiale. Care, apropos, dupa cum am afirmat si in alte randuri, schimba in sens bun, daca va fi adoptata inteligent la nivelul companiilor, functia consultantului fiscal, in general.

Chiar directorii financiari, in majoritate covarsitoare (84%), considera ca functia de trezorier va pune mult mai mult accent pe crearea de valoare si sustinerea dezvoltarii activitatii economice in urmatorii ani. Cum? Prin faptul ca trezorierii sunt capabili sa participe la crearea unor noi perspective strategice, sa se implice activ in proiecte la nivel de companie si sa-si dezvolte competentele financiare. Se deschid, astfel, noi arii de influenta pentru trezorierii de companii, in contextul in care societatile apeleaza la acestia in cautarea de noi cai de crestere.

In fine, daca studiul EY releva tendinte globale, putem afirma fara teama de a gresi, ca am observat din practica de zi cu zi in lucrul nostru cu clientii manifestarea acestei tendinte si in mediul de afaceri din Romania. Contextului economic complex global i se suprapune un mediu local care se confrunta cu multiple provocari, ceea ce poate fi considerat un argument in plus ca Romania se inscrie deja pe acest trend.

Astfel, sa spunem ca, intr-un viitor foarte apropiat, trezorierii trebuie sa-si intareasca rezilienta, trebuie sa foloseasca datele si tehnologia si ca trebuie sa-si dezvolte continuu pregatirea, este aproape un truism.

Autor: Alex Milcev (foto), Partener, liderul departamentului Asistenta fiscala si juridica, EY Romania