Incepand cu 1 ianuarie 2026, contribuabilii care nu isi depun situatiile financiare risca sa fie declarati inactivi, o masura care poate avea consecinte negative asupra activitatii economice. Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), peste 462.000 de contribuabili se afla in aceasta situatie, dintre care mai bine de 120.000 au obligatii fiscale neachitate. Aceasta realitate alarmanta subliniaza importanta respectarii obligatiilor contabile si de raportare financiara pentru a evita repercusiuni negative.

Cine este vizat de aceasta masura?
Conform legii 239/15.12.2026, contribuabilii care nu depun situatiile financiare anuale in termen de 5 luni de la implinirea termenului legal sau cei care nu dispun de un cont de plati in Romania sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului risca sa fie declarati inactivi. Aceasta masura are scopul de a asigura transparenta in raportarea financiar contabila, care releva modul de respectare a legislatiei contabile si fiscale, precum si prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Practic, desi declararea inactivitatii pentru aceste cazuri este mentionata ca fiind aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2026, noile reglementari nu prevad masuri tranzitorii pentru cazurile in care situatiile financiare anuale nu sunt depuse pana la data intrarii in vigoare a acestei prevederi (1 ianuarie 2026).

Pe baza principiilor juridice generale, exista argumente pentru a considera ca acest nou caz de inactivitate ar trebui aplicat numai pentru evenimente (in acest caz, nedepunerea situatiilor financiare anuale) care ar avea loc dupa 1 ianuarie 2026, astfel incat sa nu reprezinte un caz de aplicare retroactiva a legislatiei. Totusi, acest aspect ar trebui clarificat prin masuri tranzitorii, deoarece in alte cazuri prevazute de aceste noi reglementari sunt prezente masuri tranzitorii specifice (de exemplu, in ceea ce priveste prevederile privind dizolvarea societatilor care au fost deja declarate inactive pana la data intrarii in vigoare a acestei legi).

Asadar, in absenta unor masuri tranzitorii clare, nu este exclus ca autoritatile fiscale sa adopte o interpretare diferita si sa aplice sanctiunea inactivitatii incepand cu 1 ianuarie 2026, pentru societatile care nu au depus pana in acest moment situatiile financiare aferente anului financiar 2024 sau cele aferente anilor financiari anteriori. 

Consecintele declararii inactivitatii
Declararea inactivitatii vine cu o serie de consecinte severe. Contribuabilii care continua sa desfasoare activitati economice in aceasta perioada sunt obligati sa plateasca impozitele, taxele si contributiile sociale, dar nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor efectuate.

De asemenea, beneficiarii care achizitioneaza bunuri si servicii de la contribuabili declarati inactivi nu pot deduce cheltuielile si taxa pe valoarea adaugata aferente acestor achizitii, cu exceptia cazurilor specifice, cum ar fi executarea silita sau falimentul. Aceasta restrictie poate afecta grav relatiile comerciale si fluxurile de afaceri, de achizitii si de vanzari.

Un alt efect semnificativ al starii de inactivitate este inscrierea acesteia in cazierul fiscal al persoanei juridice sau al entitatii fara personalitate juridica, precum si al reprezentantilor legali sau al reprezentantilor desemnati ai acesteia. Aceasta poate afecta reputatia comerciala si poate ingreuna accesul la finantare sau parteneriate viitoare. De asemenea, informatiile si faptele inscrise in cazierul fiscal impacteaza incadrarea de catre autoritatile fiscale in clasele de risc fiscal.

Consecintele economice ale declararii inactivitatii fiscale sunt semnificative si pot provoca dificultati practice in activitatea operationala a societatilor. Ingreunarea fluxurilor comerciale de achizitii si vanzari, precum si complexitatea raportarilor fiscale din Romania in perioada de inactivitate si imediat dupa reactivare, pot pune o presiune suplimentara pe departamentele financiare deja impovarate de schimbarile legislative frecvente. Procedura de reactivare este, de asemenea, complexa si de durata, ceea ce dezavantajeaza si mai mult contribuabilii aflati in aceasta situatie.

Recomandari pentru contribuabili
Avand in vedere riscurile fiscale semnificative si consecintele negative economice, este esential ca fiecare contribuabil care este supus acestui risc de inactivitate, sa regandeasca procesele interne care impacteaza pregatirea situatiilor financiare anuale si sa aloce resursele necesare pentru a-si indeplini obligatiile de raportare financiara restante si pentru a evita eventuale intarzieri pentru perioadele viitoare.

Specific, in cazul societatilor care istoric au experimentat intarzieri in depunerea situatiilor financaire anuale,se recomanda o abordare strategica si bine organizata a procesului de inchidere anuala si coordonarea, acolo unde este cazul, cu auditorul extern. 

Intre actiunile considerate relevante este de mentionat in primul rand asigurarea resurselor necesare, incluzand o echipa responsabila pentru raportarea anuala, care sa fie bine informata si sa aiba experienta in gestionarea acestor procese. Aceasta echipa ar trebui sa colaboreze strans si sa aiba sprijinul celorlate departamente, pentru a asigura coerenta si acuratetea datelor, dar si disponibilitatea acestora in timp util. O alta componenta o reprezinta automatizarea proceselor: utilizarea softurilor de contabilitate si raportare cat mai bine adaptate pentru cerintele de raportare statutara poate facilita colectarea si organizarea datelor.

Asadar, cresterea impactului nedepunerii la timp a situatiilor financiare anuale poate reprezenta o oportunitate de analiza interna si repozitionare strategica, pentru a asigura un proces de raportare cat mai eficient.

Autori: Diana Lupu (foto stanga), Partener, Global Compliance and Reporting, EY Romania,
Ana-Maria Nitu (foto dreapta), Senior Manager, Global Compliance and Reporting, EY Romania