Incepand cu 2026, distribuirea de numerar catre actionari intra intr-o zona mult mai reglementata decat pana acum. Legea 239/2025 introduce conditii suplimentare pentru distribuirea de dividende si pentru rambursarea de imprumuturi catre actionari. Accentul se muta vizibil de la profit, ca indicator singular, catre disciplina financiara si soliditatea capitalizarii.

Pentru multe companii romanesti, retragerea de numerar din firma - sub forma de dividende sau rambursari de imprumuturi catre actionari – a fost, ani la rand, o decizie relativ clara: daca exista profit si lichiditati, distribuirea dividendelor parea fireasca, la fel si rambursarea imprumuturilor. Legea 239/2025, schimba fundamental aceasta logica, introducand un filtru de conformare financiara, aplicabil incepand cu distribuirile din profitul anului 2025 (efectuate in 2026). In noul cadru, profitul contabil si disponibilul din cont nu mai sunt suficiente pentru a justifica plati catre actionari. Bilantul, nivelul activului net si respectarea ordinii legale a distribuirilor devin elemente centrale in procesul decizional. Practic, intrebarea relevanta nu mai este doar daca firma a inregistrat profit, ci daca este capitalizata corect si daca distribuirile respecta structura reglementata a capitalurilor proprii.

Situatiile financiare anuale aprobate la 31 decembrie 2025 capata, astfel, un rol mult mai important decat in anii anteriori. Nivelurile indicatorilor stabiliti pe baza lor devin un filtru de conformare pentru toate platile catre actionari in 2026 - fie ca vorbim despre dividende sau despre restituiri de imprumuturi acordate de actionari catre societate.

Un element-cheie introdus explicit in aceasta ecuatie este valoarea activului net sau capitalurile proprii, reprezentand diferenta dintre total active si datorii. Legea societatilor, in forma modificata, stabileste ca, atunci cand activul net al unei companii scade sub jumatate din capitalul social subscris, apar restrictii directe in relatia financiara cu actionarii. Intr-un astfel de scenariu, restituirea imprumuturilor acordate de actionari sau de catre persoane afiliate este interzisa, iar societatea trebuie sa ia masuri de redresare si recapitalizare. Valoarea activului net, un indicator de analiza financiara, se transforma intr un „buton de oprire” pentru cash out catre actionari.

Aceasta este probabil cea mai importanta schimbare de paradigma adusa de Legea 239/2025. Decizii care faceau parte din rutina financiara pot genera riscuri legale, daca nu sunt sustinute de o analiza riguroasa a capitalurilor proprii. Fiecare leu care iese din societate trebuie sa fie acoperit de capitaluri proprii adecvate.

Regimul dividendelor interimare este, la randul sau, inasprit. Societatile care distribuie dividende interimare nu mai pot acorda imprumuturi catre actionari, asociati sau persoane afiliate pana la regularizarea completa a diferentelor rezultate din aceste distribuiri. In practica, aceasta regula limiteaza utilizarea imprumuturilor ca instrument de avansare a numerarului catre actionari in cursul anului, inainte de a cunoaste situatia reala a profitului anual. De asemenea, societatile care, pe baza situatiilor financiare interimare, au o valoare a activului net mai mica decat jumatate din valoarea capitalului social, nu pot distribui dividende interimare catre actionari. 

Se schimba si modul in care trebuie inteles „profitul distribuibil” catre actionari la finalul exercitiului financiar. Legea impune o ordine stricta de distribuire: intai constituirea rezervei legale, apoi acoperierea pierderilor reportate si mentinerea activului net peste pragul legal de jumatate din valoarea capitalului social. Profitul curent devine disponibil pentru actionari doar dupa ce societatea isi reface baza de capital propriu si respecta disciplina legala a alocarilor. In acest context, distribuirea nu mai este un pas de final de an, ci o decizie care trebuie anticipata si analizata din timp.

Pe de alta parte, Legea 239/2025 intareste si disciplina de baza a functionarii societatilor. Obligatia de a detine un cont de plati la o banca in Romania sau la Trezoreria Statului si cerintele privind utilizarea mijloacelor moderne de plata sunt reglementate si insotite de sanctiuni in caz de neconformare.

In paralel, Codul de procedura fiscala a fost completat cu noi situatii de inactivitate fiscala incluzand cazurile in care lipsesc conturile de plati sau daca situatiile financiare anuale nu sunt depuse in cel mult cinci luni de la expirarea termenului legal. Consecintele sunt directe: cheltuielile devin nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dreptul de deducere a TVA dispare, reputatia comerciala are de suferit, iar daca aceasta stare persista, se pot declansa proceduri de dizolvare.

Pe acest fundal, au fost ajustate si regulile privind capitalul social minim al societatilor cu raspundere limitata. Legea introduce un prag de 500 de lei pentru SRL urile nou infiintate, dar impune obligatia de majorare a capitalului la 5.000 de lei, atunci cand cifra de afaceri neta depaseste 400.000 de lei, cu termene clare si riscul dizolvarii in caz de neconformare. Mesajul este coerent: capitalul social nu mai este o formalitate, ci un indicator al puterii financiare a companiei.

Legea 239/2025 accelereaza o schimbare de paradigma: incepand cu anul 2026, companiile sunt evaluate de autoritati si dupa calitatea disciplinei financiare — cat de sanatos isi gestioneaza capitalul, relatia financiara cu actionarii si conformarea cu termenele si obligatiile legale in cazul in care societatea inregistreaza un activ net mai mic de jumatate din capitalul social. Odata ce inchiderea exercitiului financiar 2025 a fost finalizata, este un bun prilej pentru societati sa integreze noile cerinte legale in procesele interne recurente („niciun cash-out fara un test prealabil de conformare”), reducand riscul de blocaje financiare si expunerea la eventualele controale.

Autori: Diana Lupu (foto stanga), Partener, Global Compliance & Reporting, EY Romania
Lara Saygili (foto dreapta), Senior Manager, Global Compliance & Reporting, EY Romania