Multa vreme, diploma a deschis usa primului loc de munca, invatandu-i pe tineri o profesie, insa inteligenta artificiala (IA) schimba regulile jocului. Competentele cerute la inceput de cariera se schimba mai repede decat reusesc scolile si universitatile sa elaboreze cursuri pentru ele, arata raportul Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work (”Inteligenta Artificiala si viitorul muncii la inceput de cariera”), publicat de Forumul Economic Mondial impreuna cu PwC.

Aproximativ 39% dintre competentele cerute pe piata muncii se vor schimba pana in 2030, sub influenta IA si a altor macrotendinte. Mai mult, in ocupatiile cele mai expuse la IA, competentele necesare pentru rolurile de inceput de cariera se schimba intr-un ritm aproape dublu fata de cele asociate pozitiilor ocupate de angajati cu experienta.

Cercetari citate in raport estimeaza ca eliminarea nepotrivirii dintre educatie si nevoile de competente ar putea creste productivitatea tarilor OECD cu 3 - 4%.

Nealinierea educatiei la cerintele pietei muncii devine o problema macroeconomica
Tendinta fireasca pentru aceasta situatie este sa dam vina pe inertia sistemelor educationale, insa raportul arata un blocaj pe doua paliere. Pe de o parte, sistemele educationale functioneaza dupa reguli gandite pentru stabilitate, nu pentru viteza: curricula si acreditarile se definesc cu ani inainte, ceea ce face aproape imposibila adaptarea la o tehnologie care se reinventeaza la fiecare cateva luni. Pe de alta parte, noutatea este ca nici angajatorii nu stiu inca ce sa ceara, fiind in proces continuu de experimentare a inteligentei artificiale, in paralel cu remodelarea modului de lucru.

Reprezentantii institutiilor de invatamant intervievati pentru raport spun ca nu exista o definitie comuna a ceea ce inseamna „pregatit pentru IA", ca urmare nu exista niciun reper stabil pe care sa poata fi construita o programa.

Primul pas necesar nu este introducerea unei materii noi, ci construirea unei infrastructuri bazate pe un limbaj comun al competentelor intre scoli, angajatori si stat. Exemplul citat in raport este cel al Singapore, care a creat un ecosistem national ce reuneste date actualizate constant despre piata muncii, cadre sectoriale de competente, precum SkillsFuture, si platforme care conecteaza candidatii cu locurile de munca in functie de competente, nu de titulatura posturilor, toate acestea fiind folosite de universitati, companii si persoane pentru a lua decizii adaptate nevoilor economiei.

Diploma nu mai este de ajuns
Diplomele raman apreciate in multe domenii, dar tot mai multi lideri le considera insuficiente ca indicator de pregatire pentru munca. Angajatorii cauta experienta aplicata, expunere la contexte reale de lucru si dovezi de adaptabilitate la transformarea impusa de tehnologie. Spre exemplu, in Statele Unite, in rolurile de debutanti cele mai afectate de IA, angajatorii cer astazi cu aproximativ 40% mai multe competente noi decat in meseriile putin afectate de AI. 

Nici tinerii nu mai cred pe deplin in promisiunea diplomei, reiese dintr-un studiu Indeed citat in raport, care arata ca 68% dintre angajatii din Generatia Z sunt convinsi ca si-ar putea face meseria si fara studii. Persoanele aflate la primul lor job sunt cele mai neincrezatoare dintre toti angajatii: mai mult de un sfert cred ca, peste doar trei ani, cel mult jumatate din ceea ce stiu sa faca astazi le va mai fi de folos. Cu alte cuvinte, oamenii pentru care scoala ar trebui sa conteze cel mai mult simt ca ea nu ii mai pregateste pentru viitor, iar acesta este un semnal de alarma pentru guverne, institutii de invatamant si angajatori.

Ce inseamna adaptarea
Din raport se contureaza patru directii in care ar trebui sa se indrepte educatia.

Invatare integrata in munca, nu doar despre munca. Multe institutii au inceput deja sa se adapteze, integrand, in programele de studii, proiecte concrete, parteneriate cu angajatori si rezolvarea de probleme din lumea reala, iar evaluarea s-a mutat de la lucrari scrise clasice la proiecte realizate cu sprijinul IA, completate de stagii si mentorat in industrie.

Parteneriate intre companii si universitati. Unul dintre modelele descrise in raport arata cum companiile pot defini competentele de care au nevoie, iar universitatile isi pot adapta cursurile in functie de aceste cerinte. Angajatorii se angajeaza apoi sa recruteze un anumit numar de absolventi care indeplinesc standardele stabilite. Astfel, studentii inteleg mai bine legatura dintre ceea ce invata si oportunitatile profesionale, iar universitatile primesc mai repede semnale despre schimbarile de pe piata muncii.

Accent pe competentele aplicate si centrate pe om. Cererea nu se indreapta doar spre competente tehnice, ci spre gandire critica, rezolvare de probleme si capacitatea de a lucra eficient cu agenti IA. Sunt exact competentele cel mai greu de definit, evaluat si integrat in sistemele formale de calificare, un motiv in plus ca ele sa devina nucleul, nu anexa programelor.

Pregatire pentru profesii care se schimba, nu pentru posturi fixe. Raportul le recomanda profesorilor sa nu-i mai pregateasca pe tineri pentru o meserie / profesie despre care presupunem ca va ramane neschimbata, ci pentru o piata a muncii in care rolurile se transforma permanent. Asta inseamna noi metode de evaluare, acces la instrumentele folosite in practica si, mai ales, dezvoltarea capacitatii de a invata pe tot parcursul vietii.

Raportul concluzioneaza ca efectele IA asupra tinerilor aflati la inceput de cariera  vor depinde de deciziile luate de angajatori, profesori si autoritati. In acest sens, Forumul Economic Mondial va lansa „First-Mile Sandbox", un proiect-pilot in care profesorii si angajatorii vor construi impreuna noi modele de pregatire pentru piata muncii. Mesajul pentru sistemele de educatie, inclusiv pentru cel romanesc, este acela ca primul loc de munca nu este doar punctul de intrare, ci si locul in care tinerii continua procesul de formare al competentelor si au acces la noi oportunitati.

Autor: Oana Munteanu (foto), Director, Workforce Services Leader, PwC Romania