ANAF verifica tot mai atent averile persoanelor fizice. Cele mai frecvente nereguli identificate
Verificarile averilor persoanelor fizice au devenit tot mai vizibile in activitatea ANAF din ultimii ani. Autoritatile fiscale au la dispozitie tot mai multe informatii si instrumente de analiza, inclusiv prin schimbul de informatii cu alte state, ceea ce le permite sa identifice mai usor situatiile in care exista diferente intre veniturile declarate si patrimoniul detinut de contribuabili.
In perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 actiuni de control privind situatia fiscala a persoanelor fizice, in cadrul uneia dintre cele mai extinse campanii de verificare derulate in ultimii ani. In urma controalelor, autoritatile au stabilit creante fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei si au instituit masuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, precum popriri si sechestre aplicate in vederea recuperarii sumelor datorate, conform unor date comunicate recent de ANAF. Dincolo de cifre, aceste verificari ofera indicii utile despre situatiile care atrag atentia inspectorilor fiscali si despre neregulile identificate cel mai frecvent.
Directia Generala Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura ANAF specializata in verificarea situatiei fiscale personale. Activitatea acesteia include atat verificari documentare, prin care sunt analizate documente si informatii referitoare la situatii fiscale punctuale, cat si verificari ale situatiei fiscale personale, o procedura mai ampla prin care autoritatile fiscale analizeaza daca veniturile declarate sunt in concordanta cu patrimoniul si situatia fiscala a contribuabilului.
Printre contribuabilii aflati in atentia DGCVPF se regasesc si persoanele fizice cu avere mare (PFAM), categorie care include persoanele fizice rezidente in Romania a caror avere estimata depaseste echivalentul a 25 milioane euro. In scopul administrarii fiscale a acestei categorii, ANAF intocmeste si actualizeaza Grupul persoanelor fizice cu avere mare, care poate include si sotul sau sotia, precum si rudele si afinii acestora pana la gradul al II-lea.
Cele mai frecvente nereguli identificate
Conform datelor ANAF, cele mai frecvente categorii de nereguli identificate in cadrul controalelor au vizat fonduri a caror provenienta nu a putut fi justificata. Printre situatiile intalnite s-au numarat depuneri de numerar in conturi bancare personale sau ale societatilor in care contribuabilii detin participatii, achizitii de bunuri mobile si imobile realizate cu numerar, imprumuturi acordate propriilor societati si majorari de capital social. De asemenea, au fost identificate cazuri in care contribuabilii au invocat fonduri obtinute in strainatate, care nu au putut fi confirmate in urma schimbului de informatii cu autoritatile fiscale din alte tari.
Un tipar recurent observat in cadrul verificarilor a fost invocarea unor economii pastrate in numerar, a unor venituri realizate in strainatate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. In numeroase cazuri, aceste explicatii nu au putut fi sustinute prin documente care sa ateste provenienta fondurilor si existenta acestora in perioada verificata. Totodata, ANAF a constatat, in anumite situatii, lipsa trasabilitatii fondurilor declarate. In paralel, inspectorii fiscali au identificat si venituri nedeclarate provenite din cedarea folosintei bunurilor, activitati independente, tranzactii cu titluri de valoare, venituri obtinute din strainatate si alte categorii de venituri supuse impozitarii.
Datele ANAF arata ca cele mai mari creante fiscale stabilite in perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost de 23,1 milioane lei in Prahova si de 22,5 milioane lei, respectiv 21,6 milioane lei, in doua actiuni distincte din Bucuresti. Numai in luna mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise au generat obligatii fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei.
Ce trebuie sa stie contribuabilii
Rezultatele controalelor arata ca o parte semnificativa a ajustarilor fiscale stabilite de ANAF au avut la baza venituri nedeclarate sau fonduri a caror provenienta nu a putut fi justificata.
In practica, obligatiile de declarare si plata a taxelor difera in functie de tipul venitului obtinut. Pentru anumite categorii de venituri realizate in Romania, impozitul este retinut la sursa, astfel incat contribuabilul nu mai are, in multe situatii, obligatii declarative suplimentare. Pentru alte categorii de venituri, insa, obligatia de declarare revine direct persoanei fizice.
Un aspect important il reprezinta veniturile obtinute din strainatate. Desi acestea sunt uneori percepute ca fiind mai putin vizibile autoritatilor fiscale romane, aceasta realitate se schimba rapid. Potrivit raportului de performanta al ANAF pentru anul 2025, institutia utilizeaza tot mai mult analiza de date, verificarile bazate pe risc si schimbul de informatii cu alte state pentru a identifica situatiile care necesita investigatii suplimentare.
Mesajele recente ale ANAF merg in aceeasi directie. Persoanele care au obtinut venituri din strainatate pentru care exista obligatia declararii in Romania trebuie sa le includa in Declaratia Unica, chiar daca aceste informatii nu apar in datele precompletate puse la dispozitia contribuabililor. Intr-un comunicat emis recent, ANAF a explicat ca informatiile privind veniturile realizate in alte state sunt primite de la autoritatile fiscale straine dupa expirarea termenului de depunere a declaratiei in Romania. In consecinta, persoanele care nu si-au indeplinit obligatiile declarative pot primi notificari pentru clarificarea situatiei fiscale.
In practica, informatiile primite prin schimbul international de informatii de la autoritatile fiscale din alte state sunt adesea analizate de ANAF la cativa ani dupa realizarea veniturilor. In consecinta, verificarile pot avea in vedere inclusiv venituri si tranzactii realizate cu cativa ani in urma, inclusiv incepand cu anul 2021, pentru care termenul de prescriptie nu s-a implinit inca. Pentru contribuabili, acest lucru poate crea dificultati practice in identificarea documentelor necesare pentru a justifica provenienta unor fonduri sau venituri realizate cu mai multi ani in urma.
Contribuabilii ar trebui sa se asigure ca isi indeplinesc corect obligatiile fiscale care le revin si ca pastreaza documentele relevante privind veniturile obtinute, tranzactiile efectuate si sursele de finantare folosite. Evolutiile recente arata ca accesul ANAF la informatii fiscale, inclusiv din strainatate, este in continua extindere, iar verificarile situatiei fiscale personale ocupa un loc tot mai important in activitatea de control a institutiei.
Un aspect important de avut in vedere este ca legislatia fiscala prevede un regim sever pentru veniturile a caror sursa nu poate fi identificata de autoritatile fiscale. Incepand cu 1 iulie 2024, astfel de venituri sunt supuse unei cote de impozitare de 70%, la care se adauga dobanzi si penalitati. Pot exista situatii in care autoritatile fiscale si contribuabilul au interpretari diferite cu privire la originea unor sume sau la documentele necesare pentru justificarea acestora, iar autoritatile sa impoziteze veniturile respective cu cota de 70%. In astfel de situatii, contribuabilul poate fi nevoit sa conteste concluziile organelor fiscale si sa isi sustina pozitia in cadrul procedurilor administrative sau in instanta, un proces care poate implica costuri semnificative si poate dura mai multi ani.
Autori: Corina Mindoiu (foto stanga sus), Partener, People Advisory Services, EY Romania
Catalina Butan (foto dreapta), Senior Manager, People Advisory Services, EY Romania




























































