Ajustarea fiscala trebuie sa continue in anii urmatori pentru ca deficitul sa ajunga la 3% din PIB in 2031, insa spatiul pentru noi majorari de taxe este tot mai redus. Cresterea fiscalitatii din ultimul an a pus presiune pe companii si populatie, iar economia resimte efectele, cu o crestere estimata la doar 0,7% anul acesta. Romania trebuie, asadar, sa gaseasca un mix care sa permita continuarea consolidarii fiscale fara sa fragilizeze si mai mult cresterea economica.

In acest context trebuie privite si masurile fiscale pe care si le propune noul guvern al Romaniei, anuntate inainte de primirea votului in parlament si inainte ca ele sa intre efectiv in procesul de adoptare. Directiile anuntate sunt importante tocmai pentru ca incearca sa raspunda ambelor obiective: continuarea corectiei bugetare, dar si reducerea presiunii asupra economiei. Eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, mentinerea principiului cotei unice, largirea bazei de impozitare, colectarea mai buna a TVA, rambursarile mai rapide catre companii, eficientizarea ANAF si un control mai strict al cheltuielilor publice contureaza un mix care, daca va fi bine calibrat si implementat, poate muta accentul de la noi cresteri de taxe catre o consolidare fiscala mai sustenabila.

Finantele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabila, dar acest lucru devine mult mai dificil intr-o economie care incetineste. In acelasi timp, daca raspunsul la problema deficitului ramane majorarea fiscalitatii, riscam sa punem si mai multa presiune pe investitii, consum si competitivitate si, in final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare.

Romania a avut in urma cu doi ani cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana, 9,3% din PIB, iar corectia a venit repede si mai ales prin taxe. Multe state esaloneaza o ajustare de aceasta amploare pe trei sau patru ani. Romania a facut-o in douasprezece luni. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, impozitele locale pe proprietate au fost majorate. 

Din punct de vedere bugetar, pare ca masurile au functionat. In primul an de TVA majorat, intre august 2025 si iulie 2026, incasarile din aceasta taxa au crescut cu 22,2% fata de cele 12 luni anterioare, potrivit datelor Ministerului Finantelor. Si deficitul a inceput sa coboare. In primele opt luni din 2026, a fost de 2,89% din PIB, fata de 4,51% in aceeasi perioada din 2025, potrivit Ministerului Finantelor. Cele trei mari agentii de rating, Fitch, Moody's si S&P, au luat act de efort si au mentinut Romania in categoria recomandata investitiilor, dar cu perspectiva negativa, semn ca examenul nu s-a incheiat.

Suntem doar la jumatatea drumului
Deficitul a coborat deja la aproximativ 6,2% din PIB, cat estimeaza Comisia Europeana pentru acest an. Pentru a ajunge sub 3% pana in 2031, mai trebuie corectate in jur de trei puncte procentuale din PIB, cam cat s-a corectat deja fata de 2024. Etapa ramasa este insa mai grea decat prima, pentru ca taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile.

Povara fiscala mai mare se resimte. In anul de dupa majorarea TVA, inflatia a stat aproape de 10%, cu un varf de 10,85% in mai, si a coborat abia in vara, la 6,17% in august, odata cu iesirea din calcul a scumpirilor de anul trecut. Nici acum presiunea pe preturi nu a trecut, pentru ca in septembrie inflatia a urcat din nou, la 6,61%, potrivit INS. Vanzarile din comert au intrat pe minus chiar in luna majorarii TVA si au ramas acolo un an intreg, iar Romania este singura tara din regiune cu o asemenea scadere, potrivit Eurostat. Abia la un an de la majorarea TVA, in august 2026, comertul cu amanuntul a revenit pe crestere, cu 2,3% fata de iulie si cu 0,1% fata de aceeasi luna a anului trecut, dupa ce in primele opt luni volumul cifrei de afaceri a ramas in scadere cu 5,1% fata de aceeasi perioada din 2025, potrivit INS. Companiile sunt prinse la mijloc, intre clienti care cumpara mai putin si cauta promotii si costuri mai mari cu energia, forta de munca si taxele, iar in industria alimentara marjele s-au subtiat.

Iata de ce intrebarea pentru etapa urmatoare nu mai este cat de mult pot creste taxele, ci cum se gaseste echilibrul intre reducerea deficitului si o economie care sa ramana suficient de puternica incat sa il sustina. 

Prima masura, si cea mai importanta, este colectarea. Cea mai mare rezerva de venituri a Romaniei nu este o cota mai mare, ci TVA-ul deja datorat si neincasat. In 2023, statul nu a colectat o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit sa il incaseze, cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeana, fata de o medie de 9,5%, potrivit Comisiei Europene. Pierderea a fost de 45,5 miliarde lei intr-un singur an, potrivit aceluiasi raport, mai mult decat a adus majorarea cotei de TVA, iar fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar insemna aproximativ 1,5 miliarde lei la buget. Instrumentele exista deja: facturarea electronica, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport si declaratia de TVA precompletata fac tranzactiile vizibile pentru ANAF aproape in timp real. Folosite impreuna cu verificarea incrucisata a datelor si cu controale tintite, pot aduce venituri suplimentare si o concurenta mai corecta pentru companiile care isi respecta obligatiile.

A doua masura este reforma cheltuielilor publice, fara a sacrifica investitiile productive in infrastructura, energie, educatie si digitalizare.

A treia tine de predictibilitate. Companiile pot absorbi o fiscalitate mai apasatoare daca stiu ca regulile nu se schimba de la un trimestru la altul. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anuntata pentru 2027, merge in aceasta directie, iar continuarea consolidarii fara noi majorari de cote ar fi cel mai puternic semnal pentru investitii.

Prima etapa a ajustarii a aratat ca taxele mai mari aduc rapid bani la buget. Insa de acum statul trebuie sa arate ca poate incasa banii care i se datoreaza si ca ii poate cheltui mai bine. O colectare mai buna si o concurenta corecta sunt mai sustenabile decat o noua crestere a notei de plata a consumatorului. Romania nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci si de o economie competitiva.

Autor: Ruxandra Tarlescu (foto), Partener coordonator Taxe PwC Romania