In al doilea trimestru al acestui an, piata locala de medicamente a inregistrat o crestere de 4,4%, pana la 2,77 miliarde de lei (la pret de distributie), comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut, potrivit rezultatelor din luna iunie ale studiului Pharma & Hospital Report, realizat de catre Cegedim Romania.

Cu toate acestea “Romania se afla pe ultimele locuri in Europa la consumul de medicamente pe cap de locuitor, cel mai probabil cauzata de alocarea de resurse financiare reduse pentru tratamentele medicamentoase, ca urmare a faptului ca medicamentele sunt compensate in procent scazut si numarul medicamentelor compensate este vizibil mai mic decat in majoritatea statelor membre UE. De asemenea, termenele de plata de aproximativ 300 de zile de catre casele de asigurari a medicamentelor compensate afecteaza in mod negativ intreg lantul farmaceutic si conduce la dezechilibre majore” a declarat pentru portalul anuaruldeconsultanta.ro Cristina Deaconu, Avocat Asociat David&Baias.

Din pacate, nici 2012 nu poate aduce speranta in randul pacientilor romani, deoarece pe piata medicamentelor compensate nu se pune inca problema actualizarii listei acestora. “2012 poate fi considerat similar celui trecut, pacientii, medicii prescriptori si companiile farmaceutice asteptand indefinit ca politicile de sanatate ale Guvernului si resursele bugetare alocate sa permita includerea in lista mentionata a celor 80 noi molecule, avizate in ultimii 4 ani de catre comisiile competente”, apreciaza Dominic Morega, Managing Associate al Tuca Zbarcea & Asociatii.

Masuri legislative bine intentionate

In ceea ce priveste masurile legislative menite sa sprijine piata farmaceutica din Romania, putem vorbi in acest an de intentii bune pentru revigorarea acestui segment. “In 2012 au aparut o serie de modificari legislative benefice pietei farmaceutice, cum ar fi revenirea la vechea taxa claw-back, ale carei variabile nu mai cuprind TVA (Ordonanta de Guvern nr. 17/2012), procentul de contributie scazand de la 30% la aproximativ 20%. De asemenea, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 35/2012 de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma din domeniul sanatatii, au aparut o serie de modificari privind farmacovigilenta, menite sa stabileasca un cadru organizat si monitorizat privind reactiile adverse la medicamente si stabilirea unor tarife specifice pentru finantarea activitatilor legate de farmacovigilenta, operarea retelelor de comunicare si supraveghere a pietelor”, a mai adaugat Cristina Deaconu (foto dreapta).

Taxa clawback – cosmarul producatorilor de medicamente

Desi vorbim de o piata cu furnizori privati, care este reglementata si controlata de catre stat, afacerile din industria de medicamente au cunoscut cresteri spectaculoase, in timp ce statul a intampinat greutati in finantarea serviciilor de sanatate pentru cetateni. Cu toate acestea, producatorii sunt in continuare nemultumiti, iar masurile luate de catre Guvern pentru temperarea acestei piete nu au atins efectul scontat. “Desi s-a dorit efectuarea unei reforme in domeniul sanatatii si au fost adoptate masuri care au impact asupra pietei farmaceutice, aceste masuri nu au avut efectul dorit. Producatorii din industria farmaceutica sunt nemultumiti de cuantumul taxelor si impozitelor pe care trebuie sa le achite. Astfel, taxa pe valoare adaugata, impozitele si taxele pentru importuri, accizele, taxa clawback, reprezinta peste 1,14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei. Toate aceste aspecte pot determina iesirea de pe piata a unor jucatori importanti, fapt ce va avea consecinte nefaste asupra mediului economic si social” este de parere Adrian Ciurtin, Managing Partner Ciurtin, Brasoveanu&Asociatii.

Taxa de clawback, desi considerata un cosmar pentru producatorii de medicamente, este privita ca o masura necesara si benefica pentru stat, potrivit specialistilor contactati de anuaruldeconsultanta.ro. “Pentru stat, masura este aparent benefica, cata vreme stopeaza cresterea pietei si arunca in sarcina producatorilor de medicamente deficitul inregistrat intre valoarea consumului total de medicamente suportate din fonduri publice si bugetul initial aprobat cu aceasta destinatie (care este oricum subdimensionat in raport cu cerintele de tratament ale pacientilor)”, a declarat Morega (foto stanga). Acesta a mai apreciat ca sunt ignorate efectele negative ale instituirii acestei cauze, care pot consta in posibila disparitie a unor medicamente mai ieftine sau considerate neprofitabile de catre producatori.
“Se estimeaza ca veniturile trimestriale din taxa clawback se vor ridica la aproximativ 135 milioane lei, respectiv 8% din consumul total de medicamente pe baza de prescriptie, fiind afectati producatorii locali sau reprezentantele locale ale producatorilor straini care au obligatia de a plati cuantumul acestei taxe. Vanzarile medicamentelor compensate sunt afectate de cuantumul acestei taxe, iar producatorii sunt obligati sa suporte cheltuieli mai mari. In cazul in care acestea nu vor putea fi acoperite, companiile vor fi nevoite sa-si reduca activitatea, sa produca medicamente in cantitati mai mici, iar sumele de bani care erau alocate investitiilor vor fi folosite pentru achitarea taxelor”, este de parere Adrian Ciurtin.
Nu numai producatorii resimt efectele acestei taxe, ea reflectandu-se si in sanatatea pacientului roman. “Pacientii sunt puternic afectati intrucat taxa claw-back a condus si ameninta in continuare sa conduca la limitarea accesului la medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala. Pentru neplata taxei, producatorii sunt sanctionati cu scoaterea din lista a medicamentelor comercializate, ceea ce poate determina implicit imposibilitatea platii de catre pacienti a pretului intreg nedecontat al medicamentului respectiv”, a mai spus Cristina Deaconu.

2013- Anul sperantei?

Potrivit specialistilor chestionati de portalul www.anuaruldeconsultanta.ro , anul 2013 se anunta ca un an al sperantei in ceea ce priveste accesul pacientilor la serviciile medicale. „Ma astept si sper la un buget mai mare alocat sanatatii, care sa depaseasca un procent de 4% din PIB si sa confere un acces mai decent pacientilor la serviciile medicale si medicatia corespunzatoare”, apreciaza Dominic Morega.
Nu se poate afirma acelasi lucru in ceea ce priveste piata farmaceutica, unde specialistul TZA nu intrevede o relaxare a masurilor restrictive şi a taxelor special impuse, date fiind circumstantele financiar-bugetare existente. Dimpotriva, acesta este de parere ca, in cazul in care producatorii de medicamente pot supravietui actualei taxe clawback, sunt posibile noi masuri impuse de autoritati, menite a controla piata si a reduce cheltuielile cu medicamentele.

Revenind la cresterile pe care le anunta Cegedim in luna iunie a acestui an, pentru 2013 trendul pe care il va urma piata farmaceutica romaneasca nu se anunta spectaculos. „Cel mai probabil, nu se vor inregistra cresteri substantiale ale pietei, companiile producatoare de medicamente care nu vor putea tine pasul cu modificarile vor fi afectate din punct de vedere al profitului, derularii activitatii (poate fi vorba de restrangerea acesteia), reducerii investitiilor si schimbarii portofoliului de produse”, a mai spus Adrian Ciurtin (foto dreapta).

Asadar piata de farmaceutice din Romania ramane o piata atipica, cu oscilatii si deviatii trimestriale, presarata de cresteri in exces ale utilizarii medicamentelor scumpe, in timp ce medicamentele accesibile tind sa devina o rara avis. Desi la nivel declarativ exista cele mai bune intentii, autoritatile nu se consulta si cu industria de profil in procesul de adoptare a masurilor legislative, fapt pentru care efectele nu sunt intotdeauna cele dorite.

Ofelia Cumpanasu, Editor Colaborator & Carmen Dochita, Redactor sef