Curtea de Apel Bucuresti a anulat definitiv o decizie de inregistrare din oficiu de sediu permanent si sediu fix pentru un contribuabil din industria farmaceutica in lipsa indeplinirii conditiilor legale de fond si de procedura.

In ultimii ani, activitatea de inspectie fiscala a inregistrat din oficiu pentru contribuabilii din industria farmaceutica peste 10 sedii permanente si sedii fixe ale societatilor nerezidente, parte a grupurilor si a companiilor multinationale prezente in Romania. Stabilirea si inregistrarea din oficiu de sedii permanente si sedii fixe este o practica care este comuna si altor industrii si se circumscrie unor tendinte agresive intalnite in intreaga Europa de Est, iar Romania nu face exceptie.

Nu intamplator, la un eveniment recent organizat de EY, Directia Generala de Coordonare a Inspectiei Fiscale a confirmat existenta de analize de risc extensive care vizeaza stabilirea de sedii fixe si de sedii permanente pentru contribuabilii nerezidenti care realizeaza venituri in Romania si din Romania. Reprezentantii ANAF au confirmat existenta de schimburi de informatii cu celelalte state membre in vederea identificarii contribuabililor nerezidenti care prezinta un risc de sediu permanent.

Decizia de inregistrare din oficiu anulata de Curtea de Apel Bucuresti a fost motivata precar, atat in fapt, cat si in drept, cu incalcarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Simpla indicare a unui articol de lege in intregul sau nu satisface imperativul motivarii. Mai mult, pe parcursul judecarii cauzei, ANAF a revenit asupra temeiului de drept al deciziei de inregistrare, indicand alte prevederi legale decat cele initiale, aspect care incalca principiul univocitatii actului administrativ fiscal.

Instanta de judecata a retinut o serie de nereguli procedurale, precum: lipsa audierii destinatarului masurii inregistrarii, comunicarea actului administrativ la o adresa diferita de sediul din strainatate al contribuabilului, lipsa unei analize critice din partea organului de solutionare a contestatiei formulate impotriva deciziei de inregistrare, acesta limitandu-se la a relua argumentele organului fiscal care a dispus inregistrarea, refuzul ANAF de a lua in considerare Conventia de evitare a dublei impuneri, lipsa probatoriului in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor pentru inregistrarea sediului fix/ permanent.

Un element surprinzator cu privire la care ANAF a insistat pe parcursul judecarii cauzei a fost argumentul ca unul dintre temeiurile pentru pretinsa existenta a unui sediu permanent il constituie insasi incheierea contractului de asistenta juridica, ulterior emiterii deciziei de inregistrare si avand ca obiect contestarea acesteia.

Ne mentinem opinia in sensul ca trebuie contestata o inspectie fiscala la un contribuabil roman care da nastere unui sediu permanent la un contribuabil nerezident, o astfel de practica recurenta a inspectiei fiscale fiind contrara Cartei Drepturilor Fundamentale si, astfel, cum se poate observa din solutiile pronuntate de instantele nationale, o asemenea inregistrare fiind susceptibila sa fi fost dispusa cu incalcarea normelor de procedura fiscala.

Aceasta decizie definitiva de anulare a deciziei de inregistrare din oficiu a sediului permanent si sediului fix, vine dupa ce anterior, Casa de avocatura Bancila, Diaconu si Asociatii a obtinut nu mai putin de sapte decizii judecatoresti de suspendare de decizii de inregistrare din oficiu a unor sedii permanente si sedii fixe pentru mai multe societati nerezidente, parte a unor grupuri de societati multinationale.

Decizia definitiva favorabila a fost obtinuta de catre echipa de avocati Bancila, Diaconu si Asociatii, condusa de Emanuel Bancila, formata din Ana Mihai, Olimpia Farcas si Ana Maria Damian.

Autor: Emanuel Bancila (foto), Partener coordonator Litigii si Inspectii Fiscale, Casa de avocatura Bancila, Diaconu si Asociatii