La editia 2026 a Conferintei Anuale de Taxe PwC, presedintele ANAF Adrian Nica a prezentat directiile unei reforme ample a administratiei fiscale, centrata pe trei axe: o noua metodologie de control bazata pe risc si organizata pe domenii de activitate, recalibrarea relatiei cu contribuabilii prin transparenta si feedback, si o revizuire profunda a criteriilor de performanta interna.

Digitalizarea ANAF este elementul central al reformei institutiei, iar instrumentele digitale implementate in ultimii ani, precum e-Factura, SAF-T, e-Transport, precum si primul chatbot AI creat de ANAF – ANA, vor permite institutiei sa cunoasca mai bine contribuabilii si sa comunice mai eficient cu ei, crescand in acelasi timp eficienta activitatii de control, conform presedintelui ANAF.

„Deja 72% din administratiile fiscale la nivel global utilizeaza AI, conform unui raport OCDE din toamna anului trecut. Principalele moduri de utilizare a AI de catre administratiile fiscale sunt detectarea evaziunii fiscale si a fraudei (74,4%), evaluarea riscurilor (64,1%), asistenti virtuali/chatboti (59%), sprijinirea functionarilor in luarea deciziilor administrative (43,6%) si formularea de recomandari de actiune (41%)”, a declarat Ruxandra Tarlescu, Lider al Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica a PwC Romania.

Planul Strategic ANAF 2025–2028 confirma aceasta schimbare de paradigma si trecerea de la controlul extensiv, la controlul inteligent: bazat pe risc, date si digitalizare. 

Daniel Anghel, Country Manager al PwC Romania, a mentionat un punct de inflexiune clar in 2026 cand datele colectate prin e‑Factura si SAF‑T ar urma sa fie utilizate sistematic pentru analiza de risc si control, prin operationalizarea platformei de tip Big Data si a registrului electronic al riscurilor fiscale. El l-a intrebat pe presedintele ANAF despre directiile de control in 2026, despre stagiul digitalizarii si despre relatia dintre ANAF si contribuabili.

Noua mod de operare al ANAF: Controale tintite, pe domenii, bazate pe analize risc
„Finalizarea procesului de digitalizare va permite ANAF sa cunoasca mai bine contribuabilii si sa-si directioneze inspectiile fiscale catre domeniile si contribuabilii cu risc ridicat”, a spus presedintele ANAF, Adrian Nica.

Noua abordare a ANAF presupune controale tintite, exclusiv la contribuabilii cu risc fiscal identificat: „Vrem sa transparentizam tot ceea ce facem. Nu ne intereseaza sa mergem in control la un contribuabil care, in raport cu concurentii din domeniul lui de activitate, ne plateste cele mai mari taxe. Ne intereseaza contribuabilii din josul listei”, a explicat seful ANAF.

Controalele se vor derula pe domenii de activitate, iar inainte de a incepe inspectiile, ANAF va anunta public criteriile pe baza carora se vor derula controalele pentru a da posibilitatea contribuabililor sa se conformeze.

„Asa vom face in toate domeniile: anuntam ce vrem sa facem. Daca se intelege mesajul, salutam comportamentul si nu consumam resursa pentru a genera noi controale. Dar pentru cei ramasi in coada, carora le plac si masinile de lux pe persoana fizica, generam doua controale – pe persoana fizica si pe entitate. Lipim societatea comerciala de persoana fizica din spatele ei – acesta e elementul de noutate si «bucuria» pe care o vom produce unora dintre antreprenori”, a precizat Nica.

El a dat exemplul sectorului HoReCa, unde ANAF a derulat controale in 2025, si unde s-a observat o crestere de 27% a conformarii voluntare pe segmentul saloanelor de evenimente. Alte domenii vizate in prezent de inspectiile fiscale sunt transportul alternativ, serviciile de paza si casele de amanet.

ANAF va acorda o atentie deosebita firmelor in insolventa sau concordat preventiv, utilizate in multe cazuri pentru evitarea platii taxelor. „E strigator la cer sa vezi cum la o insolventa, firma datoreaza sume la alte patru firme ale lui, care sunt si ele in insolventa, si da haircut ANAF-ului sau altor parteneri, pentru ca a invatat cum sa se joace de-a insolventa”. Raspunsul institutiei este o procedura pentru controlul averii si atragerea raspunderii persoanei fizice care se afla in spatele firmelor. 

Pentru fiecare domeniu, ANAF elaboreaza metodologii specifice, iar reorganizarea structurilor de control pe domenii de activitate este o alta componenta importanta a reformei institutionale. „Dupa aceasta reorganizare, structurile de control vor arata altfel, adica vor fi organizate pe domenii de activitate", a anuntat Nica.

ANAF lucreaza in prezent si la crearea unor indicatori de performanta aplicati, care vor arata acuratetea actelor de control. „Vom avea indicatori care vor masura eficienta sau costul controlului respectiv pentru ca multi colegi, invocand alte institutii care-i controleaza, exagereaza in timpul alocat unui control ineficient”, a spus presedintele ANAF. Acesti indicatori vor fi transparenti si vor fi publicati pe pagina de internet a institutiei.

Reducerea abuzurilor in cadrul inspectiilor fiscale
Presedintele ANAF si-a exprimat convingerea ca trecerea la controale pe domenii de activitate, cu tematica publica, va reduce abuzurile: „Sunt ferm convins ca atunci cand vom ajunge pe domenii de activitate, cu controlul pe o tematica publica, vom reduce mult din interpretarea eronata, din dorinta de a aduce sume suplimentare la buget, a colegilor mei. Pentru ca nu-si doreste nimeni sa incasam sume cu care sa ajungem in litigiu, sa ne judecam 4-5 ani si apoi sa platim cat nu face”. 

Adrian Nica a recunoscut deschis deficientele din relatia actuala dintre ANAF si contribuabili, pornind de la un exemplu concret – discutia finala din cadrul inspectiilor fiscale: „Discutia finala cu contribuabilul ar trebui sa fie o discutie finala, nu o formalitate in care inspectorul ii spune contribuabilului ca «n-are rost sa vina, ca oricum ramane asa»”.

El a fost la fel de transant si pe tema presiunilor interne de a stabili sume: „Nu se poate ca atunci cand mergi in control si ai identificat un posibil risc – de 10 lei sau 10 milioane de lei – sa mergi la contribuabil si sa spui «cam atat trebuie sa scot». N-are legatura notiunea de posibil risc cu suma pe care inspectorul trebuie s-o aduca”.

Nica a anuntat extinderea formularelor de feedback – lansate in SPV la initiativa ministrului de finante – inclusiv la lucrarile mari de control: „Sunt total de acord cu formularele de feedback si iau in calcul si pe lucrarile mari de control sa introducem formulare de feedback”. 

Pe partea de comunicare digitala, ANAF lucreaza si la imbunatatirea chatbot-ului ANA, implementat recent in Spatiul Privat Virtual (SPV), inclusiv cu interactiune video: „Ne propunem sa imbunatatim si chatbot-ul ANA si sa avem interactiune video cu contribuabilul pe chatbot”, a spus Adrian Nica.

Indicatori de performanta si criterii de integritate pentru angajatii ANAF
Una dintre cele mai transante declaratii a vizat reforma evaluarii interne. Nica a descris un sistem de evaluare complet deconectat de realitate: „Vom ajunge anul viitor ca din 98% din calificativele exceptional sa ne luptam sa obtinem undeva sub bine, pentru ca asta e realitatea. In administratia fiscala, evaluarea de pana acum a personalului de control, cu calificative toate la maxim, nu are legatura cu realitatea”. 

Nica a recunoscut ca va intampina rezistenta - „cred ca duritatea noastra ii va deranja si va intampina rezistenta totala din partea colegilor nostri” – si a spus ca au fost introduse 2 zile de pregatire profesionala in care inspectorii analizeaza actele de control cu derapaje, dar si pe cele cu bune practici.

Pentru combaterea incompatibilitatilor din sistem, Nica a anuntat ca intentioneaza introducerea unui „statut al fiscalistului” cu criterii de integritate, astfel incat cei care dau mai multa consultanta decat muncesc sa poata fi indepartati din pozitia de inspector fiscal.

Criza de personal si salarizare a ANAF
Adrian Nica a mentionat in numeroase randuri si criza de resurse umane de calitate la nivelul ANAF: „Cred ca principala problema este partea de resurse umane, unde resursa e limitata, iar salarizarea noastra e proasta si foarte proasta.”

El a precizat ca la nivelul ANAF sunt 4.100 de posturi vacante – peste 20% din schema de personal – fara sa fi fost nevoie de vreo reducere. „ANAF are un ritm infiorator de plecari. Nu e nevoie nicio reducere, au iesit natural. Pe termen scurt e usor sa spui ca, ca manager, eu nu dau oameni afara. Nu stiu ce-o sa facem peste 7 luni, 1 an, ce atragem, ce punem in loc. Va fi greu pentru noi”.

Seful ANAF a abordat si problema salariilor necompetitive care fac dificila atragerea de specialisti pentru meserii noi, din zona de competente digitale. „Daca e tanar, ii oferim 3.500 lei, iar daca are 20 de ani vechime - circa 7.000 de lei. E foarte greu sa atragem resursa umana de calitate in conditiile astea”. 

Consecinta directa e ca structurile strategice raman descoperite: „Serviciile importante, gen preturi de transfer, control comert electronic, structura de mari contribuabili si Capitala – nu avem personal. De ce ai lucra intr-o structura cu risc total, cu vizibilitate atunci cand ceva merge prost, si tu mai ai trei ani pana la pensie, si nu te duci sa lucrezi intr-o administratie cu risc scazut?” 

Varsta medie a personalului – 53 de ani – face si mai dificila tranzitia digitala: „Este destul de greu sa-i spui – nu mai teroriza contribuabilul cu balante, nu mai intreba de stocuri, uita-te in SAF-T, fa-i o profilare de acolo”.

In ciuda acestor provocari, inspectorii ANAF au intrat intr-un proces obligatoriu de adaptare: „De la 1 ianuarie 2026, colegii nostri invata sa citeasca in baze. Nu e usor, dar cine nu va tine pasul va pleca din ANAF”.

Inregistrarea completa a panelului este disponibila la acest link:
https://www.youtube.com/live/DkRjeV1dCLY