Pachetul European de Suveranitate Tehnologica marcheaza cea mai recenta schimbare in abordarea UE fata de autonomia digital
Noul set de masuri privind semiconductorii, inteligenta artificiala si infrastructura cloud urmareste consolidarea pozitiei UE ca un "continent AI", in timp ce strategiile privind open-source si sustenabilitatea energetica asigura o implementare consolidate
Pachetul European de Suveranitate Tehnologica ("ETSP") nu este o surpriza, facand parte din eforturile UE de a-si creste autonomia digitala si de a reduce dependenta fata de furnizorii din afara Pietei Unice. In acelasi timp, noile propuneri, menite sa adanceasca pozitia UE ca continent AI, continua tendinta de simplificare a poverii administrative si a conformitatii corporative, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii.
In acest context, este important sa notam principalele concluzii ale ETSP:
• O propunere pentru Chips Act 2.0 ("CA2") a fost emisa ca raspuns la dependenta tot mai mare de semiconductori pentru centrele de date, furnizorii de cloud si dezvoltarea AI.
• Comisia a emis, de asemenea, o propunere pentru o noua Lege privind Dezvoltarea Cloud-ului si AI ("CADA") care urmareste sa sprijine dezvoltarea tehnologica, abordand totodata ingrijorarile legate de dependenta tehnologica fata de operatorii din afara UE.
• In legatura cu acestea, Comisia a adoptat o strategie privind software-ul open-source si o foaie de parcurs legata de integrarea infrastructurii digitale in sectorul energetic.
Conform Planului de Actiune pentru Continentul AI al Comisiei, ETSP incearca sa accelereze obiectivul unei infrastructuri tehnologice suverane pentru serviciile de baza ale UE.
Desi propunerile legislative trebuie inca negociate si, in cele din urma, adoptate de Parlamentul European, este important de mentionat ca forma actuala a planurilor Comisiei ar avea un impact direct asupra sectorului privat, cu masuri adaptate intreprinderilor mici si mijlocii ("IMM-uri"). Desigur, initiativa de crestere a productivitatii private printr-un cadru mai adaptat este complementara eforturilor recente ale UE, cum ar fi omnibusul digital, care tind sa simplifice povara administrativa acolo unde este posibil.
1. O baza suverana pentru infrastructura digitala – Chips Act 2.0
Avand in vedere ca economia globala actuala functioneaza literalmente pe tehnologia semiconductorilor, scopul UE este sa inceteze dependenta de furnizorii din tari terte. CA2 se bazeaza pe mostenirea predecesorului sau si incearca sa raspunda vulnerabilitatilor actuale ale pozitiei UE pe aceasta piata, in special in situatii de criza. Dintr-o perspectiva generala, CA2 ar imbunatati conditiile pentru investitii si ar consolida pozitia UE asupra lantului valoric, deoarece statele membre nu ar mai fi vulnerabile la perturbarile pietei. Acest lucru se face, de exemplu, prin sprijinirea productiei in cadrul UE.
Mai mult, la nivel practic, masurile prevazute sunt variate si se refera la mecanisme precum sprijinul pentru cercetare, dezvoltare si inovatie, permitand o autorizare mai rapida prin proceduri cu timp limitat pentru producatori sau crearea unei platforme pentru transparenta si rezilienta sporita pe piata. In plus, CA2 isi propune sa creeze o eticheta "Regiuni de Excelenta in Semiconductori" pentru o atractivitate sporita a investitiilor in anumite zone geografice. Pentru sectorul privat, exista anumite obligatii de partajare a informatiilor care exclud IMM-urile, evidentiind astfel abordarea legislativa coordonata care face conformitatea corporativa mai fluida si scalarea mai accesibila.
Cresterea anticipata pentru capacitatile de productie este sustinuta de masuri simplificatoare orientate spre aspectele administrative. Din perspectiva sectorului public, UE incearca, de asemenea, sa-si consolideze pozitia generala in lanturile de aprovizionare, in special in ceea ce priveste sectoarele predispuse la risc care sunt lasate Comisiei pentru desemnare. In acelasi timp, CA2 enumera anumite masuri pentru monitorizare si raspuns la crize, referindu-se in principal la evitarea sau reactia la lipsa de semiconductori.
Cooperarea si inovatia sporite pot creste cererea, beneficiind in cele din urma IMM-urile.
Impactul asupra facilitarii conformitatii si accesului pe piata ar fi, de asemenea, dublat de aspectele de mediu si sociale. Implementarea accelerata a acestor masuri tehnice nu ar sacrifica preocuparile legate de clima si ar ajuta, de asemenea, la consolidarea securitatii sociale in sectoare de baza, precum telecomunicatiile, sanatatea sau apararea.
In final, este important de mentionat ca Comisia ar putea aplica amenzi, precum:
• O suma maxima de 300.000 EUR pentru furnizarea de informatii incorecte, incomplete sau inselatoare ca raspuns la o solicitare in contextul unei penurii de semiconductori.
• O suma maxima de 150.000 EUR (sau 50.000 EUR pentru IMM-uri) pentru nerespectarea obligatiei de a informa Comisia despre o tara terta care investigheaza activitatile intreprinderii in domeniul semiconductorilor.
• Sanctiuni periodice de pana la 1,5% (sau 0,5% pentru IMM-uri) din cifra de afaceri zilnica curenta pentru fiecare zi lucratoare de nerespectare a obligatiei de a prioritiza productia de produse relevante pentru criza in cazuri de penurie.
2. Un continent AI ancorat in cloud – Cloud si AI Development Act
Centrele de date si puterea de procesare pentru implementarea AI nu ar fi posibile fara o infrastructura cloud solida. Situatia actuala este ca UE ramane dependenta de operatori non-UE pe aceasta piata, similar cu ramura semiconductorilor. Prin urmare, CADA ar oferi mai intai definitii pentru suveranitatea cloud si AI a UE pentru a aborda aceasta problema si pentru a-si atinge cele trei obiective:
• Sprijinirea inovatiei in UE bazata pe cresterea finantarii si promovarea solutiilor open-source mai intai pentru infrastructura cloud si AI.
• Accelerarea implementarii capacitatii centrelor de date in cadrul UE prin simplificare administrativa, desemnarea specifica a zonelor de accelerare a centrelor de date sau a proiectelor strategice de centre de date si un cadru colaborativ intre statele membre.
• Asigurarea unui cadru UE pentru suveranitatea in cloud si AI printr-o propunere de federare a resurselor in sectorul public si prin masuri planificate pentru actorii privati din sectoarele esentiale enumerate in Anexa I a NIS 2 .
Desi urmareste cresterea productivitatii si, prin urmare, a consumului de resurse, Comisia sustine ca CADA este considerata a ajuta la reducerea amprentei de carbon a UE in industria centrelor de date.
In acelasi timp, similar cu CA2, CADA urmareste sa creasca capacitatile digitale ale companiilor, cu asteptarea Comisiei de a simplifica procesele de afaceri. In acelasi sens, propunerea ar crea oportunitati pentru furnizorii din UE de a intra pe piata, datorita obiectivului CADA de a reduce dependenta de operatorii non-UE.
3. O abordare integrata prin comunicari neobligatorii – Strategia Open Source si Foaia de parcurs strategica pentru sectorul energetic
Ca instrument auxiliar direct la CADA si CA2, Strategia Open Source este stabilita ca un mecanism care sa sustina sustenabilitatea tehnologiilor open-source pe tot parcursul ciclului lor de viata. In special pentru sectorul privat, un mediu mai bun pentru tehnologiile open-source inseamna bariere de intrare mai mici pe pietele respective si sanse mai mari de inovatie. Cu aceste scopuri in minte, Strategia intentioneaza sa influenteze ecosistemul open-source din mai multe perspective:
• Promovarea solutiilor open-source in elaborarea politicilor UE.
• Imbunatatirea cooperarii orizontale cu statele membre prin adaptarea alternativelor open-source pentru serviciile publice, ceea ce ar duce la o cooperare mai buna cu sectorul privat.
• Asigurarea ghidurilor pentru achizitii publice pentru investitiile digitale in solutii open-source.
• Sprijinirea dezvoltarii tehnologiilor open-source in sectoarele critice.
• Asigurarea intretinerii pe termen lung a tehnologiilor open-source si asigurarea abilitatilor pentru lucrul cu astfel de programe.
In ceea ce priveste Foaia de parcurs strategica pentru digitalizare si IA in sectorul energetic, Comisia sustine ca va incerca sa tripleze numarul centrelor de date de pe teritoriul UE in urmatorii 5 pana la 7 ani. In acelasi timp, foaia de parcurs recunoaste ca centrele de date reprezinta 2,5% din consumul de energie electrica al UE si, ca urmare, punctul cheie al acestei comunicari se invarte in jurul integrarii durabile a centrelor de date si a inteligentei artificiale in sistemul energetic. De aceea, Foaia de parcurs propune masuri precum: crearea unor standarde minime de performanta energetica UE pentru centrele de date, o planificare mai buna a retelei prin schimb imbunatatit de informatii, valorificarea acordurilor flexibile de conexiune, utilizarea IA pentru configurarea retelelor inteligente, crearea indicatorilor cheie de performanta ai UE pentru retelele inteligente, asigurarea schimbului si interoperabilitatii datelor energetice etc.
Este clar ca ETSP marcheaza un pas inainte fata de autonomia strategica a UE in tehnologiile de baza. Practic vorbind, va fi interesant de vazut cum vor fi aplicate eficient prevederile CA2 si CADA, presupunand ca acestea vor trece in siguranta prin negocieri si in ce masura suveranitatea digitala va deveni o realitate pentru UE. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, evolutiile legislative ar trebui monitorizate atent pentru a se alinia devreme cu obligatiile de conformitate si pentru a se coordona cu celelalte cerinte din cadrul tehnologic al UE.
Autori: Flavius Florea (Counsel), Catalin Veliscu (Associate) – Wolf Theiss




























































