Piata insolventelor s-a structurat in 2013, iar maturizarea ei a creat un cadru pentru restructurarile in afara procedurii insolventei, este opinia  specialistilor Casei de Insolventa Transilvania, liderul pietei de insolventa din Romania. Conform previziunilor acestora, 2014 va fi un alt an dificil pentru multe sectoare din economie, ca urmare a consumului in continuare scazut, a accesului greoi la finantare, dar si a efectelor secundare generate de reglementarile Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemul bancar. Ajustarile prudentiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului in care bancile gestioneaza creditele neperformante.

„Dupa 5 ani de criza e mai dificil sa identificam sectoarele aflate intr-un moment favorabil, fața de cele ce vor avea dificultati. Fara o infuzie de lichiditati in piata care sa dezghete consumul este nerealist sa speram intr-o relansare. Creditele raportate la BNR se afla la un nivel minim pentru ultimii doi ani, iar cel al restantelor la un nivel maxim, de peste 15%. Cel mai probabil, ne aflam doar la mijlocul crizei”, a declarat Rudolf Vizental (foto), asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

La sfarsitul lunii octombrie 2013, conform statisticilor BNR, nivelul creditelor companiilor era de 26,65 mld. euro, fata de 28,32 mld. euro la octombrie 2012. Creditele au scazut, in conditiile in care ponderea restantelor a crescut de la 12,10% la 15,11%.

Conform specialistilor Casei de Insolventa Transilvania, dintre cei mai expusi in 2014 dificultatiilor financiare vor fi producatorii din sectorul alimentar, precum si beneficiarii de subventii sau de chirii, care se vor confrunta anul viitor cu situatii de insolventa.

In sectorul alimentar companiile producatoare sunt prinse ca intr-o menghina intre furnizorii de cereale si marii retaileri (key accounts), fiind veriga slaba in ambele relatii. Pe partea de achizitii, in conditiile unor volatilitati mari la pretul materiilor prime (cereale, carne, lapte), stabilitatea businessului si predictibilitatea acestuia sunt serios afectate. Pe partea de vanzari, contractele rigide si taxele multiple duc marja comerciala de multe ori in zone negative. In aceste conditii, supraindatorarea, specifica producatorilor care au investit, este gestionata doar prin esalonari.

Probabil cele mai afectate companii vor fi cele care obtin venituri in urma inchirierilor: spatii comerciale (mall-uri), cladiri industriale, spatii de birouri (office). Cele mai multe proiecte au fost dezvoltate in conditii de boom imobiliar, cu costuri si credite mari, cu previziuni privind veniturile viitoare (chirii), care astazi nu mai sunt realiste.

Chiriasii din mall-uri sunt fie retail-eri aflati in dificultate de a plati chiria, fie magazine care atrag clientii, dar care au chirii mici. In conditiile in care comertul on-line castiga tot mai mult teren, iar pentru mare parte din populatie consumul se limiteaza in continuare doar la cosul de baza, nu sunt de asteptat perspective de redresare pentru retail. Prin urmare, nici sanse de majorare a chiriilor nu se intrevad.

Anul urmator va fi unul dificil si pentru beneficiarii de subventii, care vor fi afectati in mare masura din cauza intarzierilor la plata a subventiilor, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Chiar daca se estimeaza perspective bune pentru sectorul agricol, intarzierile subventiilor au intotdeauna un impact imediat si asupra costurilor si asupra performantei. Veniturile sunt afectate negativ, in timp ce costurile cresc, ca urmare a nerespectarii termenelor de plata.

„Faptul ca anumite companii vor avea dificultati financiare nu inseamna ca vor ajunge inevitabil in insolventa. Credem cu tot mai multa tarie ca solutiile de redresare in afara insolventei sunt niste instrumente accesibile care incep sa dea rezultate. In primul rand insa, problema trebuie identificata din timp si tratata in mod eficient”, a adaugat Rudolf Vizental.