Aproape 17,5% dintre directorii executivi (CEOs) ai celor mai mari 2.500 de companii listate la nivel global au parasit, anul trecut, pozitiile pe care le detineau, potrivit studiului 2018 CEO Success, recent publicat de PwC si Strategy&. Numarul de plecari a atins un nivel record al ultimilor 15 ani din cei 19 ani analizati de rapoartele PwC, principalele cauze fiind succesiunea planificata, dar si inlocuirile fortate sau provocate de fuziuni si achizitii.

Peste doua treimi din inlocuiri au venit ca urmare a unor planuri de succesiune, iar concedierile au reprezentat 20%. Pentru prima data in istoria studiului, motivele de etica au reprezentat o cauza mai frecventa a plecarilor fortate decat performantele financiare. Totodata, raportul a remarcat ca puterea si implicarea investitorilor a fost un factor important in decizia de schimbare a directorilor executivi. Astfel, daca in 2000, un CEO ramanea in functie in medie o perioada de cel putin opt ani, in ultimul deceniu, mandatul s-a redus in medie la circa cinci ani.

Fie ca esti in faza de inceput cu marketingul de continut sau folosesti aceasta abordare de mai multa vreme, este bine ca intotdeauna sa revizuiesti strategia de continut pentru a te asigura ca este actualizata, inovativa si relevanta.

In era digitala, concurenta este mai mare ca oricand. Potrivit analizelor realizate de Institutul de Content Marketing, directorii de marketing din companiile centrate pe clienti spun ca, in 2018, au cheltuit 40% din bugetul lor pentru marketingul de continut, in crestere cu 17% fata de 2017.

Daca conduceti o echipa de vanzari, probabil ca v-ati gandit ca implementarea unei tehnologii dedicate va conduce la eficientizarea proceselor si cresterea productivitatii vanzatorilor. Desigur, este posibil sa utilizati deja softuri de automatizare a vanzarilor pentru a creste vanzarile.

Cercetarile arata ca 55% dintre cele mai performante companii folosesc aplicatii pentru automatizarea vanzarilor pentru a spori productivitatea si a incheia mai multe tranzactii in mai putin timp.

Creantele neincasate reprezinta, fara indoiala, o povara pentru companiile din Romania. Dincolo de riscurile comerciale, aceste creante au si un impact fiscal deloc de neglijat. TVA trebuie platita de furnizor catre bugetul de stat, chiar daca nu a fost incasata de la client. TVA platita la bugetul de stat si neincasata de la clienti atrage costuri de finantare de la creditori sau chiar de la fisc, daca nu este platita la timp.

Jurisprudenta recenta a Curtii Europene de Justitie a analizat in ultimii ani mai multe cazuri care aveau ca subiect TVA aferenta creantelor neincasate, clarificand tratamentul de TVA aplicabil (de ex. C-246/16 Enzo di Maura, C-242/18 Unicredit Leasing). Cazul Unicredit a fost solutionat de colegii nostri din Bulgaria, autoritatile fiscale considerand ca precedentul caz Enzo di Maura nu era suficient de specific in speta analizata. Spetele din aceste cazuri sunt, in substanta, aproape trase la indigo. Persoanele impozabile intampina dificultati in recuperarea creantelor de-a lungul unor perioade foarte lungi (de exemplu, de aproximativ 10 ani), fiind in situatia de a prefinanta statul cu o TVA neincasata de la clienti.

Digitalizarea isi are avantajele demonstrate in cresterea competitivitatii economice. Implementarea solutiilor digitale este o necesitate pentru sustinerea competitivitatii. Numai ca, premergator valorificarii solutiilor digitale este necesara cunoasterea acestora pentru a fi adoptate, dupa cum este relevant pentru fiecare companie. In acest moment, provocarea comuna companiilor privind deficitul fortei de munca scoate in evidenta solutia de analiza a datelor cu privire la angajati.

Avansul digitalizarii aduce informatia la indemana utilizatorilor. Flerul sau instinctul nu mai sunt singurele unitati de masura a deciziilor. Gratie analizei datelor, luarea deciziilor se face informat. Lipsa fortei de munca a condus la cresterea importantei ratei de retentie a angajatilor. Existenta datelor pe baza carora top managementul si departamentele de resurse umane pot face modele de analiza predictiva se dovedesc foarte importante.

Mediul antreprenorial din Romania, chiar daca inca fragil, este plasat de noua generatie intr-o lumina favorabila. Cu toate acestea nu este usor sa conduci o companie nici in Romania, nici in alta parte din lume. Problemelor de dezvoltare li se adauga cele adminstrative cu puternic accent financiar.

Proprietarii companiilor la inceput de drum sunt, de cele mai multe ori, lipsiti de experienta managementului de conturi si a cunoasterii principiilor contabile. De unde rezulta si greseli pe care, daca nu le-ar face, afacerea lor ar putea creste mult mai repede sau nu s-ar prabusi. De aceea, pentru ca proprietarii de start-up-uri sa reuseasca, este bine sa cunoasca urmatoarele aspecte:

Dupa o perioada de mai bine de un an de la intrarea in vigoare, pe 25 mai 2018, a Regulamentului privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (RGPD), asistam la o noua perioada de efervescenta declansata de primele amenzi aplicate pentru nerespectarea prevederilor RGPD de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal - ANSPDCP. Daca in 2017 si in primele luni ale lui 2018, companiile au investit resurse impresionante de timp si bani, in unele cazuri intr-un proces contra cronometru, pentru a se asigura ca se vor conforma la timp prevederilor legale, primul an de aplicabilitate a noului regulament european a fost unul mai degraba linistit. Companiile care au urmat un proces de analiza si conformare s-au bucurat de un moment de pauza, iar cele care nu au realizat acest proces nu au vazut niciun efect imediat al noilor prevederi legale si au considerat, poate, ca activitatea lor nu va fi afectata. Recentele sanctiuni aplicate ne arata, insa, ca autoritatile nationale au folosit aceasta perioada pentru a-si consolida aparatul de control si pentru a realiza primele investigatii.

Identificarea tuturor contributiilor fiscale catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) reprezinta in continuare o problema majora in randul companiilor, desi prevederile privind aceste taxe si contributii sunt in vigoare inca din anul 2005, conform unui sondaj EY Romania derulat in luna iunie 2019.  

Sondajul a avut ca scop masurarea impactului ultimelor modificari legislative asupra mediului de afaceri romanesc, cu referire specifica la contributiile si taxele catre Fondul pentru Mediu si asteptarile contribuabililor in relatia cu autoritatile competente.

Proiectul de amnistie si restructurare a datoriilor fiscale poate starni controverse, insa este important sa observam situatia de ansamblu din Romania.

La finalul anului 2018 existau datorii fiscale restante de aproximativ 30 mld lei. Dintre acestea, doar aproximativ 0,5 mld lei au fost stinse in primele 4 luni ale anului 2019, ceea ce indica o dificultate in colectarea acestor creante fiscale de catre stat prin metodele consacrate. O serie de tari din Uniunea Europeana au apelat la programe de amnistie similare in ultimii ani (e.g. Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia, Spania), dar si tari precum Australia, Canada si Statele Unite ale Americii, pentru a atrage la buget creantele fiscale greu de colectat prin alte mijloace. Romania a apelat, de asemenea, in trecut la programe de amnistie, unele dintre acestea presupunand indeplinirea unor cerinte complexe.

Peste jumatate dintre antreprenorii romani (52%) spun ca lipsa personalului calificat le genereaza pierderi financiare, care, estimate pentru intreaga economie,  ajung la 7,1 miliarde euro, releva studiul PwC European Private Business Survey. Majoritatea antreprenorilor se confrunta cu lipsa candidatilor mai ales atunci cand vor sa recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experti in vanzari.

Piata de fuziuni si achizitii (mergers & acquisitions – M&A) a avut o crestere semnificativa in al doilea trimestru al anului comparativ cu primul trimestru, dar si fata de perioada similara din 2018. Potrivit estimarilor Deloitte, valoarea totala a pietei, inclusiv tranzactiile care nu au avut o valoare comunicata, a fost de 1,4-1,6 miliarde de euro, in timp ce tranzactiile comunicate au totalizat 790 de milioane de euro.