La nivel european, asistam la o dezbatere aprinsa intre statele membre pe propunerea directivei privind impozitul pe servicii digitale (“Digital Services Tax” – DST)

De ce ne intereseaza DST?
Propunerea de directiva europeana DST intentioneaza sa stabileasca un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale, pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii de acest tip. O companie stabilita intr-un stat membru care ofera servicii digitale in alte state membre ar fi nevoita sa plateasca DST, un impozit stabilit la 3%, in fiecare stat membru din care respectivele venituri au fost generate.

Dupa revolutia din 1989, economiile din est intra intr-o nesistematizabila tranzitie catre economia de piata. Efecte?! Inflatie, privatizari, restructurari, tensiuni sociale, instabilitate guvernamentala. Intr-un final vointa de aderare la spatiul comunitar. Agitatii ani ’90 sunt in cele din urma depasiti si economiile central si est europene traiesc experienta cresterii.

Proximitatea fata de UE a inca excentricelor economii estice trezeste interesul companiilor multinationale. Aderarea acestora la UE conduce la decizia conglomeratelor globale sa investeasca in tarile acestei regiuni datorita predictibilitatii „castigate”, costului scazut si nivelului de pregatire tehnica ridicata a fortei de munca. Cresterea investitiilor straine a condus la o acumulare de capital, concomitent cu fasonarea competentelor, transferul de tehnologie si alte beneficii. De asemenea a permis cresterea productivitatii si recuperarea decalajelor fata de economiile avansate.

Diversificarea produselor, avansul tehnologic si intensificarea competitiei globale au imprimat mediului de afaceri o dinamica fara precedent. Performerii acestui climat sunt companiile care raspund rapid schimbarii. Strategiile adaptate la cultura organizatiei sunt cele mai sustenabile. Influenta acestora este foarte mare asupra sanselor de reusita ale planurilor de schimbare.

Cu cat cultura organizationala este mai aliniata misiunii si valorilor companiei cu atat sansele de schimbare sunt mai mari. Cu toate acestea managerii trebuie sa fie constienti ca, pentru colegi, adevarata cultura a companiei este cea a comportamentelor recompensate si mesajelor transmise implicit in acest fel. De aceea intelegerea culturii unei companii ajuta in doua feluri:

In contextul actualelor schimbari tehnologice, demografice si culturale din Romania, EY a realizat o analiza comparativa a doua dintre cele mai mari orase ale tarii, Bucuresti si Cluj-Napoca. Analiza isi propune sa identifice principalele diferente si ritmul de dezvoltare al fiecaruia din punct de vedere demografic, educational, economic, cultural si turistic. In acelasi timp, sa ofere o perspectiva utila atat locuitorilor, cat si celor care intentioneaza sa deschida o afacere intr-unul dintre orasele mentionate.

Bucurestiul este orasul cu cel mai mare numar de locuitori, cel mai important centru industrial si comercial din tara. Conform Oxford Economics, in 2017, a fost unul dintre cele mai performante orase, cu o crestere economica mai mare decat media europeana. Acest lucru se datoreaza in mare masura sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitala, cu o pondere de 23% din PIB in 2017.

Desi toti directorii financiari inclusi in sondajul efectuat de EY Romania considera ca au aplicat corect legea fiscala, aproape 60% dintre ei sunt de parere ca inspectorii ANAF le-ar impune, cel mai probabil, impozite si taxe suplimentare de plata, in situatia in care compania lor ar fi supusa unei inspectii fiscale.

In acelasi timp, 51% dintre respondenti se asteapta la o inspectie fiscala in urmatoarea perioada din partea ANAF.

Rezultatele sondajului derulat recent in randul a 80 de companii din Romania releva o imagine deloc surprinzatoare a realitatii fiscale. Povara administrarii fiscale este principala ingrijorare a acestora.

Companiile care inchiriaza proprietati sau prestatorii de servicii pe baza de abonament precum: telecomunicatiile (telefonie, internet, televiziune), utilitatile publice, publicatiile electronice si altele sunt afectate de o decizie recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Sumele incasate de aceste companii pentru incetarea contractelor de catre clienti sau din motive imputabile acestora, inainte de expirarea perioadei minime de contractare, vor fi supuse TVA.

De cele mai multe ori, pentru repararea prejudiciului creat si descurajarea nerespectarii angajamentelor contractuale dintre parti, prestatorii prevad in contract sume datorate pentru rezilierea sau denuntarea anticipata din motive imputabile clientilor. In majoritatea cazurilor, sumele pentru denuntare/reziliere sunt facturate ca penalitati contractuale, in afara sferei de aplicare a TVA (fara TVA).

Conform studiului „Comportamente de cumparare in era consumatorilor digitali” lansat azi de Valoria, doar 4% dintre consumatorii din Romania spun ca sunt foarte loiali companiilor fara prezenta online, fata de 33% in cazul celor cu prezenta online. Cei mai multi dintre consumatorii care sunt foarte loiali brandurilor pe care achizitioneaza sunt cei cu venituri de pana la 500 euro (20%). Dintre consumatorii care spun ca ar schimba brandul actual cu al unui competitor daca ar primi un mic beneficiu in plus, cei mai multi sunt cei cu venituri de 1001-1500 euro (22%), urmati de 21% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro care ar schimba produsul/serviciul oricand.

Auzim aproape zilnic de bitcoin, blockchain, de automatizare, de inteligenta artificiala si ajungem sa ne intrebam cum reactioneaza companiile si autoritatile la aceste tendinte.

La nivelul Uniunii Europene, autoritatile fiscale sunt primele care au reactionat si au implementat procese de raportare fiscala digitalizate. Activitatea de administrare fiscala, precum si procesul de combatere a fraudei in domeniul TVA au fost mult eficientizate in anumite state membre, iar relatiile de cooperare economica si financiara dintre state se afla intr-un proces semnificativ de imbunatatire.

Performanta economica a unei tari este bazata pe servicii. In cele mai competitive tari din Uniunea Europeana, economia serviciilor revendica rolul de lider. Dezvoltarea serviciilor este un deziderat si pentru Romania, daca vrea sa fie o economie competitiva. Prin urmare, evolutia acestui sector este foarte importanta si, de aceea, o monitorizare a dezvoltarii acestuia este necesara si utila.

Politicile publice de sustinere a dezvoltarii acestui sector, evolutia tehnologica, cresterea venitului per capita, schimbarea comportamentelor de cumparare si a cerintelor privind experienta consumatorilor influenteaza cresterea cifrei de a faceri, profitului sau investitiilor in sectorul serviciilor.

In sistemul fiscal actual din Romania nu se percepe o taxa pe avere. De altfel, sunt inca destul de putine state in lume care practica impozitarea „averii”. In plus, nu exista niciun mod unitar de fiscalizare, asa cum arata ultimul studiu EY pe aceasta tema, “2018 Worldwide Estate and Inheritance Tax Guide”.

Cu titlu de exemplu, Italia are in prezent un sistem de taxare distinct al activelor financiare sau proprietatilor imobiliare detinute in strainatate de rezidenti, in timp ce Olanda are cote de impunere diferite in functie de dimensiunea valorii nete a averii.

Pentru companiile din Romania anul 2018 a inceput cu o prognoza rezervata asupra perspectivelor de crestere. Intre timp evolutia sentimentului de business pare sa se fi degradat si mai mult in al doilea semestru. Asa indica rezultatele studiului Evolutia afacerilor din Romania 2018, realizat de compania de consultanta Valoria. Studiul are intrebari simple, dar esentiale cu privire la evolutia cifrei de afaceri, profitului, investitiilor, numarului de angajati sau evolutiei salariilor, asa cum le vad decidentii companiilor din Romania. Aceasta cercetare are virtutea comparativitatii intre cele doua semestre si este realizata an de an.