In prezent, preturile de transfer ar trebui sa fie percepute mai degraba ca o oportunitate in afaceri decat o simpla provocare fiscala. Incorporarea preturilor de transfer in planificarea financiara si corporativa ajuta la atenuarea riscurilor pentru companiile care concureaza intr-o economie globala.

Desi managerii din consultanta fiscala si directorii financiari isi dau seama de importanta preturilor de transfer, este destul de regretabil ca rareori acest subiect este luat in considerare la luarea deciziilor strategice. Companiile care isi administreaza eficient preturile de transfer obtin, de fapt, o modalitate de coordonare a operatiunilor lor globale. Astfel, preturile de transfer pot si ar trebui sa devina un instrument strategic indispensabil pentru cresterea veniturilor si masurarea performantelor. Subiectul acesta, care poate fi perceput mai ales ca o problema de conformitate fiscala, este de fapt o oportunitate de afaceri ce trebuie avuta in vedere la cele mai inalte niveluri executive.

Viziunea unui lider de business este expresia a ceea ce compania nu este si el vrea ca aceasta sa devina. Cheia este efortul sustinut de schimbare a felului in care arata prezentul companiei. Astfel, spunem ca un lider este cu atat mai vizionar cu cat discrepanta dintre realitatea curenta si viziunea realitati viitoare este mai mare. Totusi nu suntem obisnuiti sa experimentam discrepante mari pe perioade lungi de timp. McDonaldizarea societatii impune ritmuri alerte si asteptari standard. Schimbarea trebuie sa fie rapida, iar rezultatele vizibile si predictibile.

Pentru companiile care vand servicii si solutii altor companii (B2B), managementul conturilor strategice este esential. Aceste companii se confrunta cu multe provocari din acest punct de vedere, dar si in ceea ce priveste imbunatatirea performantei conturilor strategice.

Una dintre cele mai importante provocari este formarea echipelor eficiente de vanzari, care sa construiasca relatii de business si sa vanda solutii integrate. Apoi, importanta este gestionarea acestor conturi strategice, care implica crearea unei liste de prioritati ce include rezultate obtinute si asteptarile clientilor strategici. Prin livrarea unor rezultate care sa raspunda unor nevoi specifice, corect identificate, se poate contribui la consolidarea relatiei, a veniturilor si marjelor de profit ale unui cont strategic.

Este de asteptat ca recenta modificare a Legii societatilor nr. 31/1990 si a Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa fie bine primita de mediul de afaceri pentru ca rezolva doua probleme cu care societatile si asociatii (actionarii) lor se confruntau frecvent – (im)posibilitatea de a distribui dividende in timpul anului si aceea de a distribui sumele acumulate in rezerve.

Distribuirea elementelor de capitaluri proprii (capital social, profituri, rezerve, prime etc.) este tratata succint si relativ rudimentar de legislatia noastra, principiul de baza fiind acela ca distribuirile catre asociati nu se pot face decat in conditii stabilite strict de lege. Nerespectarea acestor reguli este considerata infractiune. Intentia legii – anume impiedicarea extragerii abuzive a fondurilor societatii de catre asociati - este, in esenta, corecta. Pe de alta parte, orice societate exista ca sa produca profit pentru asociati, prin urmare se impunea de ani buni o temperare a acestui principiu, precum si alinierea la reglementarile din alte state, cu care (se presupune ca) Romania concureaza din perspectiva atractivitatii mediului de business.

Cu o traditie fracturata de cei peste 40 de ani de economie centralizata, antreprenoriatul din Romania renaste. Initiativa privata, vazuta de majoritatea populatiei anilor 90’ prin lentila economiei politice invatate la scoala si a propagandei se leapada de vechile intelesuri si capata altele noi.

Patronul a devenit antreprenor, iar consignatia cu 2 angajati a devenit o companie care produce valoare. Ca urmare a deschiderii catre economia de piata si sub influenta tehnologiei, gandirea si vocabularul de business s-au schimbat. Aparitia in mass-media a emisiunilor si ziarelor pe teme economice a contribuit la cresterea vizibilitatii antreprenorilor. Expunerea povestilor de succes, initiativele de sprijinire a antreprenoriatului sub forma de hub-uri si clustere, programele de mentorat, cursurile si atelierele de antreprenoriat au consolidat perceptia pozitiva in ce priveste antreprenoriatul.

Au mai ramas doar cateva zile pana la termenul de depunere al Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, prilej pentru a analiza cateva aspecte.

Declaratia unica se depune, in general, de catre contribuabilii care si anterior de 1 ianuarie 2018 completau Declaratia privind veniturile realizate din Romania – Formularul 200, respectiv Declaratia privind veniturile realizate din strainatate – Formularul 201.

Ultimii ani au consemnat o amplificare a nevoii de transparenta in mediul de business din Romania. Actionari, factori interesati si terte parti si-au exprimat din ce in ce mai mult dorinta de a spori, mai ales, transparenta informatiilor nefinanciare. Aceste evolutii se reflecta, partial, in noua legislatie UE, in reglementarile privind cerintele de informare nefinanciara al entitatilor de interesul public si Directiva privind drepturile actionarilor.

Din perspectiva factorilor interesati, informatiile credibile privind structurile guvernantei, functiile si procesele unei companii au devenit o zona de interes major in acest context. Acest lucru nu constituie doar baza pentru o gestionare si monitorizare adecvata a companiilor (private sau de stat), dar si un puternic indicator ca acestea sunt expuse unui mediu dinamic si complex intr-o realitate in evolutie rapida.

Daca am intreba conducerea unei companii despre rolul managementului performantei in generarea implicarii si motivarea angajatilor se pare ca multi ar recunoaste rolul important al acestuia. Cel putin asa indica un studiu international care arata ca 75% dintre directorii de HR si managerii companiilor cred ca managementul performantei are impact maxim in motivarea angajatilor. Intrebarea care se impune este: ce reprezinta un sistem eficient de evaluare a performantei?

Volatilitatea mediului de afaceri este transformatoare

Multiplii factori de transformare a mediului de business schimba companiile. Acestea sunt obligate sa anticipeze schimbarile care le afecteaza, de la inovatia tehnologica si modelele de business disruptive, la cresterea competitiei si lipsa resursei umane.

Cunoastem ca Romania este tara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet, stim ca specialisti romani sunt foarte buni in tehnologia informatiilor si ca ponderea industriei de IT&C in PIB-ul Romaniei concureaza cu productia industriala.

Si totusi cand inventariem factorii care conduc la aceasta dezvoltare a industriei de IT&C din Romania regasim putine startup-uri
si companii antreprenoriale in tehnologie. Putine, prin comparatie cu tarile baltice si central europene.

Conform studiului Dinamica domeniului de CSR in Romania, realizat in anul 2018 de CSRMedia.ro in colaborare cu firma de consultanta Valoria, 78% dintre companiile respondente definesc responsabilitatea sociala ca implicare in comunitate, 63% o considera ca fiind o strategie sustenabila de afaceri, iar tot 63% o vad centrata pe etica in afaceri.

Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila defineste responsabilitatea sociala corporativa (CSR) drept "angajamentul continuu al companiilor de a se comporta etic si de a contribui la dezvoltarea economica, imbunatatind in acelasi timp calitatea vietii angajatilor si a familiilor acestora, precum si a comunitatii locale si a societatii in general".

Recent, un studiu al Master Card numit Index of Women Entrepreneurs ne anunta ca Romania este pe locul 9 in clasamentul tarilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor detinute de femei. Tinand cont ca la editia precedenta a aceluiasi studiu Romania era pe locul 13, putem vorbi despre un progres. Cu toate acestea perceptia generala despre mediul antrepenorial feminin este afectata de prejudecati si prefabricate mentale.

In multe tari din lume prejudecatile culturale de gen pot bloca semnificativ dezvoltarea afacerilor fondate de femei si le impiedica pe acestea sa-si valorifice pontentialul de business. De la dificultatea accesului la capital la provocarea de a dezvolta relatii de afaceri bazate pe incredere, femeile fac afaceri intr-o lume inca impregnata de valori masculine.