In contextul discutiilor recente de la nivel european pe tema protejarii drepturilor in online, inclusiv a drepturilor de autor si a intereselor consumatorilor in contextul cumparaturilor pe internet (ex, geo-blocking ), se prefigureaza o tendinta tot mai accentuata de reglementare a activitatilor din online.

Publicitatea pe internet este azi un element cheie de influentare a preferintelor consumatorilor. In lipsa unor reglementari specifice, obligatiile si restrictiile aplicabile jucatorilor de pe aceasta piata sunt neclare si pot genera confuzie in randul comerciantilor activi pe aceasta piata.

In general, sectoarele care imbratiseaza inovatia mai rapid sunt cele in care se observa o lupta constanta pentru clienti, care sunt, pe zi ce trece, tot mai nestatornici – sectorul bancar fiind reprezentativ din acest punct de vedere.

Unele banci prefera sa adopte inovatia ca un mod de operare, altele sa astepte si sa analizeze reactia pietei, inainte sa implementeze tehnologii sau modele similare. In cazul adoptarii ML, pare sa existe un consens ca aceasta va imbunatati interactiunea personalizata cu clientul, va reduce costurile cu vanzarile si timpul de reactie si va imbunatati acuratetea predictiilor in cadrul activitatilor operationale, cum ar fi cele despre performantele vanzarilor, riscurile de neperformanta a produsului, evolutia pietei sau comportamentul clientilor.

Cine cumpara mai mult, femeile sau barbatii? Daca ar avea loc un campionat al shopping-ului traditional, pronosticurile le indica pe femei drept campioane absolute. Dar cum stau lucrurile in cazul cumparaturilor online? Cum se informeaza femeile? Cat de loiale sunt fata de brand? Dar barbatii?

Ca sa aflam raspunsurile la aceste intrebari dar si la multe altele, compania Valoria a realizat studiul “Comportamente de cumparare in era consumatorilor digitali”. Studiul a colectat un numar de 1960 de raspunsuri cu o distributie nationala relevanta pentru un esantion urban.

Dupa lungile negocieri pentru incheirea unui Acord privind iesirea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana, inca fara rezultate clare, autoritatile fiscale din Regatul Unit (“UK”) au inceput o campanie de informare a societatilor inregistrate in scopuri de TVA in UK, care sunt implicate in livrari/achizitii de bunuri cu UE.

Aceasta campanie initiata la inceputul lunii februarie 2019 are scopul de a atrage atentia asupra schimbarilor de tratament fiscal si vamal ale respectivelor operatiuni desfasurate in prezent si subliniaza necesitatea pregatirilor pentru un “Brexit dur”.

Noile tehnologii impacteaza performanta organizatiei. Transformarile generate de tehnologie obliga companiile sa se schimbe, procesele sa se modifice, liderii sa fie tot mai buni. Din pacate o cercetare realizata de revista Fortune arata ca doar 7% dintre directorii generali cred in capacitatea companiilor lor de a forma lideri si doar 10% ca initiativele lor de dezvoltare au un impact clar in business.

Pentru a genera un impact in formarea liderilor, este recomandabila conceperea unui program alcatuit din patru tipuri de interventii:

Anul 2019 a inceput cu Romania la conducerea Consiliului UE – pozitie privilegiata din care sa influenteze evolutia evenimentelor urmatorilor ani la nivel european dar si global. Anvergura rolului obliga la o anvergura a misiunii. Articularea punctelor de vedere si a directiilor de actiune trebuie sa tina seama de provocarile si riscurile globale.

An de an provocarile si riscurile globale sunt discutate cu principalii lideri ai lumii la World Economic Forum de la Davos. De la nivelul acestui rol, Romania era necesar sa fie parte din aceste discutii prin reprezentatii ei. Portativul amplu al discutiilor cu privire la cele mai mari provocari globale, solicita interlocutori calificati. Numai ca spectrul tematicii nu pare sa intre in culoarele de atentie ale puterii locale.

Economia digitala va fi principalul motor care va stimula cresterea in Europa in anii urmatori. Cu toate acestea, lipsa competentelor necesare pentru pozitii cheie afecteaza capacitatea companiilor de a evolua. Desi transformarea digitala deschide noi oportunitati pentru angajatori, acestora le este din ce in ce mai greu sa recruteze si sa pastreze talentele. Iar acest lucru va avea un impact negativ asupra perspectivelor de crestere economica in Europa si a capacitatii sale de a concura intr-o lume globalizata in care competitia devine tot mai intensa.

In Romania abordarea unui subiect precum consiliul consultativ (Board of Advisors) nu este simpla. De la traducerea  termenului din limba engleza pana la conversia acestuia in practica de business. Reflexele de semantica si cultura locala de afaceri nu par sa tina cu noi. Si totusi, sub impactul globalizarii si raspandirii noilor modele de business subiectul impune o necesara actualitate.

Mediul de afaceri tot mai competitiv obliga companiile sa exploreze optiuni de crestere. Rapid, acestea pot fi de doua feluri: 1. urgent-operationale ca actiuni sau 2. strategic-orientate ca decizii. Din aceasta a doua categorie face parte si consiliul consultativ. Rolul acestuia este sa ghideze, sa consilieze si sa sfatuiasca directorul general/CEO-ul si echipa de management cu privire la directia de dezvoltare a companiei.

Formarea echipelor autonome nu este o idee noua, ci are un istoric ce merge cu 50 de ani in urma. Aceasta cautare a pus o baza solida pentru configurarea a ceea ce astazi numim organizatii agile – companii centrate pe echipe autonome, multidisciplinare, formate din 8 pana la 10 persoane, care duc responsabilitatea diverselor rezultate si isi iau propriile decizii pentru atingerea acestora. Companiile care adopta acest model de operare raspund rapid oportunitatilor din piata si schimbarilor din cererea consumatorilor. De aceea 80% dintre echipele care au adoptat aceasta metodologie au raportat o cresterea a performantei.

Propagarea internetului si a magazinelor online au modificat comportamentele de consum. Studiul Comportamente de cumparare in era consumatorilor digitali, realizat de Valoria, surprinde fenomenul de virtualizare a obiceiurilor de consum in functie de principalele etape ale procesului de cumparare de la cautarea, selectia informatiei si decizia de cumparare la experieta procesului de cumparare si experienta interactiunilor post-cumparare. Tinand cont de nivelul de venituri ale respondentilor, principalele concluzii ale studiului sunt:

Piata de fuziuni si achizitii din Romania s-a apropiat de 2 miliarde de euro in 2018, arata o analiza a Deloitte Romania realizata pe baza surselor publice si a tranzactiilor cu valoare comunicata. Luand in calcul si tranzactiile a caror valoare nu a fost comunicata, piata totala a fuziunilor si achizitiilor din Romania se situeaza intre 3,8 si 4,3 miliarde de euro, potrivit estimarilor Deloitte, putin sub nivelul anului precedent.

„Am asistat la o usoara diminuare a activitatii de M&A in 2018, dupa ce in 2017 a existat un context particular, cu o valoare record a tranzactiilor intre 100 si 500 de milioane de euro. In pofida acestei evolutii, piata ramane la un nivel robust, specific unui an de crestere economica. Premiera anului 2018 a fost reprezentata de cele doua finantari prin care startup-ul romanesc UiPath a atras puternice fonduri de investitii din lume, devenind primul unicorn din sectorul IT din Romania”, a spus Ioana Filipescu (foto), Partener Corporate Finance, Deloitte Romania.