Aproape 40% dintre respondenti au indicat ca au cazut victima fraudelor, iar 25% au raportat infractiuni electronice

Infractionalitatea economica impotriva companiilor si a altor organizatii continua sa creasca in intreaga lume. 37% dintre respondentii editiei 2014 a sondajului PwC Global Economic Crime Survey, in crestere cu 3% fata de 2011, spun ca au fost victime ale criminalitatii economice, iar 25% declara ca au fost vizati de criminalitatea informatica, pe masura ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul pentru comiterea infractiunilor.

“Infractionalitatea economica persista in ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizatie, indiferent de marime, in orice colt al lumii, nu este imuna la impactul fraudei si al altor infractiuni economice” a declarat Cornelia Bumbacea, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC Romania.

Sondajul PwC la nivel global a constatat ca furtul ramane cea mai comuna forma de infractionalitate economica, raportata de 69% dintre cei intervievati. Este urmat de frauda in procedurile de achizitii (29%), coruptie (27%), criminalitate informatica (24%) si frauda contabila (22%). Alte infractiuni raportate includ spalarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecara si cea  fiscala.

Pierderile asociate infractiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimeaza impactul criminalitatii economice asupra organizatiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentand 30 de organizatii – plaseaza impactul la mai mult de 100 mil. USD.

Pentru prima oara, sondajul din acest an masoara si frauda in procedurile de achizitii, raportata de aproape 30% dintre respondenti.

Acestia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infractionalitatii economice: scaderea moralului angajatilor (31%), prejudicii aduse reputatiei companiei si efecte negative aduse relatiilor de afaceri (17%). In ciuda consecintelor financiare ale infractiunilor, doar 3% dintre respondenti au spus ca frauda a afectat pretul actiunilor.
 
“Chiar mai rau decat impactul financiar al criminalitatii economice este efectul negativ asupra proceselor si procedurilor interne care stau la baza operatiunilor corporatiste. Criminalitatea economica afecteaza procesele interne, erodeaza integritatea angajatilor si afecteaza reputatia companiei” a precizat Ana Sebov (foto), Senior Manager, PwC Romania, liderul echipei de investigatii si medierea litigiilor.

Unde are loc infractionalitatea economica?

Infractionalitatea economica este o amenintare omniprezenta si globala. Criminalitatea economica este predominanta in Africa, unde 50% dintre respondenti s-au declarat ca fiind victime ale acesteia, dar in scadere fata de 59% in 2011. Este urmata de America de Nord (41%), Europa de Est (39%), America Latina si Europa de Vest (35%), Asia-Pacific (32%) si Orientul Mijlociu (21%).

Respondenti din 65 de tari si regiuni au spus ca au fost victime ale infractionalitatii economice. Respondentii sud-africani au raportat cel mai inalt nivel (69%), in crestere de la 60% in anul 2011. Infractiunile sunt in crestere galopanta in Ucraina ( 63%, de la 36%  acum trei ani), Rusia (60% fata de 37% in 2011) si Australia (57% fata de 47% in 2011).

Care sunt cele mai afectate industrii?

Dupa domeniul de activitate, serviciile financiare, comertul cu amanuntul si comunicatiile sunt sectoarele cele mai afectate de criminalitatea economica. Aproape 50% dintre cei intervievati in fiecare industrie au spus ca au fost victime. Serviciile financiare sunt victimele unui nivel ridicat de criminalitate informatica si spalare de bani, in timp ce companiile de retail, cele producatoare de bunuri de larg consum si companiile de telecomunicatii au avut cel mai mult de suferit din pricina furturilor. De asemenea, industria hoteliera si administratia publica raporteaza nivelele cele mai inalte de criminalitate economica (41%).

Cine comite frauda?

Criminalitatea economica este comisa cand se intrunesc trei factori favorizanti: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infractiune si justificari personale pentru a comite o infractiune.

La nivel global, 24% din infractionalitatea economica este comisa de angajatii din managementul la nivel inalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de catre persoane fara functii de conducere.

Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de varsta mijlocie, cu educatie superioara care lucreaza in cadrul companiei de o perioada indelungata. La nivel global, aproape jumatate din numarul fraudelor este comis de angajatii cu 6 sau mai multi ani de experienta, iar o treime de catre angajatii cu experienta intre 3-5 ani.

“Chiar mai rau decat impactul financiar al criminalitatii economice este efectul negativ asupra proceselor si procedurilor interne care stau la baza operatiunilor corporatiste. Criminalitatea economica dauneaza proceselor interne, erodeaza integritatea angajatilor si afecteaza reputatia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC Romania, liderul echipei de investigatii si medierea litigiilor.

Cum este comisa frauda?

Sondajul global arata ca 55% din infractionalitatea economica este descoperita prin intermediul controalelor interne precum raportarea tranzactiilor suspicioase, audit intern sau sistemul de management al riscului de frauda. Sistemele de avertizare sau insinuarile dau in vileag aproximativ un sfert din infractiuni, iar aproape o cincime sunt descoperite prin intermediul investigatiilor organelor de drept, anchete media sau din intamplare.