Cheltuielile cu infrastructura in Romania vor creste in medie cu 5% pe an intre 2013 si 2025 – mai rapid decat cele din Europa de Vest, dar mai incet ca rata de crestere la nivel global – cheltuielile totale de infrastructura urmand sa atinga valoarea de aproximativ 30 miliarde de dolari pana in 2025, conform raportului Capital project and infrastructure spending: Outlook to 2025 al PwC si Oxford Economics.

„Infrastructura Romaniei, in special infrastructura de transport, are mare nevoie de imbunatatiri, ceea ce justifica cresterea substantiala a cheltuielilor cu drumurile din ultimii ani. Ne asteptam ca infrastructura de transport sa continue sa fie o prioritate in timpul redresarii economice din Europa. Investitiile in infrastructura de transport rutier, sustinute in parte de fonduri europene, vor continua sa constituie principala cheltuiala pentru investitiile in infrastructura de transport, cu o crestere prognozata de la 4.5 mld. dolari in 2013 la aproape 9 mld. dolari in 2025” spune Daniel Anghel (foto), Partener in cadrul departamentului de taxe si Lider al echipei de servicii pentru sectorul public, PwC Romania.

Sectorul industriei grele din Romania pare sa aiba avantaje competitive fata de cele din statele vecine cu costuri de productie mai mari. Investitiile in aceste sectoare au inregistrat o crestere mare in anii dinaintea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, insa au scazut in timpul crizei economice globale. Pe termen mai lung, PwC se asteapta ca investitiile sa isi revina in sectorul metalurgic, chimic si de rafinare, urmand sa se dubleze de la 2,3 miliarde dolari in 2013 la 4,5 miliarde dolari in 2025.

Cheltuielile sociale vor constitui, de asemenea, o prioritate, cu cheltuielile de asistenta medicala in crestere cu aproximativ 0,5% pe an mai rapid decat cheltuielile pentru educație, pe masura ce populatia Romaniei imbatraneste (deși intr-un ritm mai lent decat cele din Europa de Vest). Totalul cheltuielilor cu infrastructura sociala este de așteptat sa ajunga la 10 miliarde de dolari pe an pana in 2025.

“Pentru a isi consolida si accelera cresterea economica, Romania va avea nevoie de investitii masive in infrastructura in urmatorii 10 ani, in valoare de zeci de miliarde de euro. Pentru a finanta asemenea investitii mari, autoritatile publice ar trebui sa ia in considerare o gama mai mare de surse de finantare – de la fonduri europene la parteneriate public-private. Ar trebui sa ne inspiram din modelul spaniol de dezvoltare a infrastructurii, care a utilizat la maximum solutia concesiunilor. De asemenea, vom avea nevoie de bugete multi-anuale capabile sa finanteze pe termen lung proiectele de infrastructura aflate in derulare” adauga Daniel Anghel.

La nivel global, cheltuielile cu infrastructura vor creste de la 4.000 miliarde de dolari pe an in 2012 pana la mai mult de 9.000 mld. de dolari in 2025. PwC estimeaza ca intre 2014 si 2025 aproape 78.000 de miliarde de dolari vor fi cheltuite la nivel global pentru lucrari de infrastructura.

Vor exista insa diferente regionale semnificative. Investitiile in infrastructura in Europa de Vest nu vor atinge nivelurile de dinaintea crizei pana in 2018. In acelasi timp, pietele emergente, neimpovarate de masuri de austeritate sau de banci aflate in dificultate, vor avea o creștere accelerata a cheltuielilor in infrastructura, in special China și alte țari din Asia de Est. Regiunea Asia-Pacific, sub influentei pietei chineze, va reprezenta aproape 60% din cheltuielile cu infrastructura la nivel global pana in 2025. In schimb, cota Europei de Vest se va micsora la mai putin de 10%, de la o cifra dubla acum doar cativa ani.

Urbanizarea in crestere din pietele emergente cum ar fi China, Indonezia si Nigeria ar trebui sa stimuleze cheltuielile in sectoarele de infrastructura vitale precum apa, energie si transport.

Schimbarile demografice vor varia in functie de regiune si tara si vor afecta atat nivelul cat si tipul de cheltuieli cu infrastructura. Populatia imbatranita in Europa de Vest si Japonia, de exemplu, va necesita facilitati suplimentare de asistenta medicala, in timp ce tarile din Africa sub-sahariana, Orientul Mijlociu si multe parti din regiunea Asia-Pacific vor avea nevoie de mai multe scoli pentru tinerii lor.