Transformarea digitala afecteaza fiecare companie. In functie de industrie si de activitatea centrata pe produse sau servicii impactul produs de digitalizare difera. In industria muzicala, spre exemplu, compania Napster a dat tonul digitalizarii si a redefinit aceasta industrie, in timp ce industria de minerit este inca foarte putin afectata de efectele digitalizarii la nivel global. Sigur, este vorba aici si despre viteze diferite specifice fiecarei industrii.

Dar cel mai periculos lucru ar fi ca liderii companiilor care in acest moment sunt putin afectate de digitalizare sa nu-i dea importanta si sa constate peste 5 ani ca realitatea pietei lor s-a schimbat fundamental. Da, fiecare director general incearca sa optimizeze operatiunile din fiecare unitate de business a companiei doar ca tot mai mult solutia se afla in digitalizare.

Ce inseamna insa digitalizarea pentru conducerea companiei? Ce face liderul unei companii ca sa creeze o cultura organizationala digitala? Care sunt factorii care faciliteaza trecerea la o cultura digitala?

Ca sa raspundem la aceste intrebari este necesar sa intelegem mai intai care sunt provocarile cu care se confrunta companiile in aceasta transformare. Provocarile pe care companiile din toata lumea si din toate industriile le intalnesc sunt de 3 tipuri:

1. Cum se conecteaza la schimbare astfel incat sa valorifice digitalizarea centrata pe cloud si orientata spre mobilitate si cum internalizeaza tehnologiile avansate in operatiunile lor.
2. Cum gestioneaza cantitatea foarte mare de informatii si cum folosesc instrumente de tip analitics – cu oameni priceputi si procese clare.
3. Cum folosesc digitalizarea ca sursa de inovatie pentru clientii lor. Cum concep noi produse si servicii cu valoare adaugata asa incat sa genereze crestere economica.

Short-termismul defineste luarea deciziilor centrate pe rezultatul economic obtinut in termen scurt cu pretul sacrificarii cresterii pe termen mediu si lung. Schimbarile sunt rapide si ritmul este alert, companii foarte agile apar in piata, indicatorii de performanta ai directorilor generali ii preseaza si deciziile devin astfel urgente. De intelegerea felului in care sa generezi valoare si cum sa ai avantaj competitiv depinde articularea strategiei companiei. Intrebarea este daca liderii companiilor mai au strategie sau au doar planuri, liste de prioritati si initiative?

Cu aceasta perspectiva a modului in care liderii pot face diferenta, sa ne uitam acum, pe rand, la cele trei provocari pe care companiile din toata lumea si din toate industriile le intalnesc in drumul lor spre transformare digitala.

1. Liderii de business si strategia digitala - Strategia digitala are o intelegere aproximativa pentru cei mai multi dintre decidenti. Aceasta inseamna de cele mai multe ori ”prioritatile noastre pentru digitalizare” si destul de rar inseamna ”alegerea noastra in legatura cu zonele de competitivitate digitala relevante si abordarea potrivita in contextul de schimbare actual”. In Romania digitalizarea centrata pe infrastructura IT tip cloud, solutiile de tip ERP si CRM inregistreaza o crestere cuprinsa intre 16% si 31% potrivit datelor IDC pentru Europa Centrala si de Est. Cu toate acestea, potrivit Eurostat, tara noastra este pe ultimul loc privind digitalizarea. In ce priveste digitalizarea orientata spre mobilitate, potrivit ANCOM, in companiile din Romania se utilizeaza internet mobil platit de companie: 67% prin telefonul mobil, 40% prin stick USB pentru laptop, 21% prin tableta in timp ce 23% spun ca nu folosesc internet mobil. Pesemne, desi s-a facut alegerea optiunilor cu randamente superioare aplicatiilor traditionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare si in clasamentul digitalizarii la nivel UE stam neonorabil.

2. Datele trebuie sa devina informatii - Cantitatea mare de date care sa fie convertite in informatii permite companiilor sa faca diagnoze, iar in acel moment pot sa optimizeze. Valorificarea acestor date si transformarea lor in informatii de business cu ajutorul instrumentelor de tip analytics ajuta companiile sa segmenteze mai bine comunicarea, sa tinteasca mai bine si sa ofere mesajele relevante pentru consumatori. Magazinul online accesat pe dispozitivele mobile este tot mai des prima optiune pentru cumparaturi. Daca, spre exemplu, vinzi produse pe website-ul companiei, colectezi datele lasate de consumator tinand cont de tipul de produs, cantitatea cumparata, ora la care cumpara, cate optiuni a explorat pana sa aleaga produsul si cati ani are, poti sa anticipezi nevoile lui. Fiecare consumator lasa o amprenta digitala: recunoasterea puterii si a valorii acestor date este posibila cu ajutorul oamenilor care sa aiba capacitatea de a le interpreta/folosi si a proceselor care sa-i ajute sa opereze aceasta cantitate de date.

3. Digitalizare in beneficiul consumatorilor - Digitalizarea nu este atat de mult despre schimbarea a ceea ce face o companie/industrie, cat despre cum o face in beneficiul consumatorilor si al companiei. Sa luam exemplul industriei serviciilor de sanatate. Design-ul industriei serviciilor de sanatate are la baza ideea ca „oricum toata lumea vine la noi”.  Acest design se sustinea, pana nu de mult, pe doi piloni: a. „Fix me system” sau te-ai imbolnavit si vi la voi sa te facem bine si b. Ce este potrivit pentru noi este potrivit si pentru tine. De cele mai multe ori sistemul era centrat pe interesul furnizorului care se substituia interesului beneficiarului. Digitalizarea transfera catre beneficiar decizia serviciilor pe care sa le acceseze. Aparitia conceputului de „care anywhere” pune la incercare ideea ca, daca ai nevoie de asistenta medicala, atunci „trebuie sa vii la noi”. Sunt companii furnizoare de servicii de sanatate care cu ajutorul platformelor digitale au introdus conceptul de e-visits sau consultatii online. Prin intermediul PC-ului sau smartphone-ului poti beneficia de consultul medicului. Sigur, vorbim aici despre cazuri fara complicatii, dar care reduc cheltuielile si pentru furnizor si pentru beneficiar. Pentru ca nu trebuie sa se deplaseze, nivelul de satisfactie al beneficiarilor este foarte ridicat. Un alt concept valorificat cu ajutorul digitalizarii este cel de tele-health, care inseamna utilizarea tehnologiilor informationale si de telecomunicatii pentru a oferi asistenta medicala la distanta pacientilor si educatie profesionala legata de sanatate si ingrijire. Dispozitivele mobile de tip wearables pentru monitorizarea pulsului la distanta vor fi de asemenea parte din serviciile medicale oferite pentru cardiaci cu scopul prevenirii infarcturilor miorcardice. Acestea sunt doar cateva exemple despre potentialul pe care il are digitalizarea asupra industriei serviciilor medicale.

Asadar, suntem in plina revolutie digitala de intensitate diferita in foarte multe industrii. Digitalul poate reseta consumatorii si industriile, dar nu reseteaza mecanismele pietelor. Cu alte cuvinte digitalizarea schimba comportamente de consum si transforma industrii, dar cererea si oferta ca mecanism de reglare a valorii va continua sa existe. Daca tehnologiile avansate de tip 3D printing nu vor distruge creativ si acest cadru de referinta, atunci vom continua sa vorbim despre cerere si oferta si in lumea complet digitalizata.

Constantin Magdalina (foto), contribuitor, tendinte si tehnologii emergente