Cu cresteri de 2,9% in 2014, 3,7% in 2015 si de 5,2% in S1 2016, Romania este vazuta de cei mai multi dintre managerii de top drept cea mai atractiva piata din Europa. Cresterea economica de 6% raportata in T2 2016 potrivit Eurostat, a determinat Bloomberg sa considere Romania tara cu cea mai rapida crestere economica din 2008 pana in prezent. In opinia expertilor, explozia consumului, reducerea taxelor si cresterea salariilor sunt considerati principalii factori care au sustinut aceasta crestere.

Productia industriala a stagnat in acest an, singurele luni de crestere fiind aprilie cu 3,9% si august cu 1,2%, in timp ce exporturile au contribuit negativ la cresterea economica. Contributia negativa a exporturilor se explica prin diferenta dintre rata de crestere a exporturilor (4%) si importurilor (6,8%) in primele 8 luni ale anului. Cu toate acestea se estimeaza o crestere a industriei de 1,5% si de 4% a exporturilor fata de anul trecut. Raportata la euro, leul este moneda una dintre cele mai performante top 3 monede din Europa Centrala si de Est.

Reducerea TVA-ului de la 24% la 20%, scaderea somajului si cresterea salariilor au stimulat consumul. Cresterea cu 19% a salariului minim in luna mai si scaderea TVA-ului si a altor taxe (TVA la alimente de la 24% la 9%), care pun presiune pe buget, au determinat FMI si UE sa exprime unele ingrijorari. Cu toate acestea rata estimata de crestere economica pentru 2016 este de 4,8% potrivit Comisiei Nationale de Prognoza.

70% din ce exporta Romania merge catre UE. Prin urmare economia depinde foarte mult de nivelul de crestere economica a statelor din comunitatea europeana. Cum nivelul mediu de crestere economica in UE este de 1,5%-1,8% si cererea este relativ scazuta, in acest moment Romania creste in baza consumului intern. Consumul privat a crescut de la 6,1% in 2015 la 8%, atat cat se estimeaza pentru finele lui 2016. Iar indicatorul de incredere a consumatorului a crescut semnificativ de la minus 63 in 2010 la minus 20 in 2016. Scaderea somajului la aproximativ 6% a consolidat si mai mult increderea consumatorilor, chiar daca anumite industrii se confrunta cu o acerba lipsa de personal.

Exportul mare catre statele membre UE a generat o crestere medie a productiei in 2013 si 2014 de 7% pe an. Numai ca in 2015 aceasta crestere si-a pierdut din viteza, in prezent inregistrand o rata de crestere de numai 3%. Se estimeaza ca industria energetica si productia industriala vor avea in continuare evolutii pozitive, dar intr-un ritm mai scazut. Din acest motiv productia va avea o crestere de 1,5% in acest an, cu o perspectiva de 3,2% anul viitor.

Daca in 2014 exporturile au crescut cu 9%, in 2015 nivelul cresterii acestora a fost de doar 5%. La inceputul acestui an, exporturile in termeni nominali au fost de 4,1 miliarde euro in luna ianuarie, dar au inregistrat 4,9 miliarde euro in septembrie, potrivit ultimelor date emise de Institutul National de Statistica.

In ce priveste moneda nationala, in 2015 leul s-a depreciat cu 16% fata de dolar urmand trendul deprecierii tuturor monedelor regionale. Cu toate acestea, leul ramane stabil in raport cu moneda europeana estimandu-se un curs de 4,02 RON pentru 1 dolar si 4,45 RON pentru 1 euro. Moneda nationala este considerata una dintre cele mai stabile din regiune tinand cont ca presiunea contului curent usor negativ este scazuta, inflatia este scazuta, iar rezervele valutare solide.

Investitiile straine directe au crescut cu 27% in 2013 fata de perioada imediat post-criza, mentinandu-se, cu unele fluctuatii lunare, la niveluri medii aproximativ egale si in perioada 2014-2016. Chiar daca este posibil ca investitiile straine directe sa creasca in continuare, acestea nu vor ajunge la nivelul de 13 miliarde euro anterior crizei. In prezent sumele atrase din investitiile straine directe sunt in intervalul 3-5 miliarde euro.

In baza planului de investitii in productie si sectorul industrial cu o valoare estimata de 17 miliarde euro, Romania are proiectia de crestere cu cate 5% a produsului interm brut in urmatorii 5 ani. Este un obiectiv ambitios care schimba sursa de crestere bazata pe consum pe cea bazatape productie, mult mai sustenabila. In T2 2016, cheltuielile cu investitiile au inregistrat un avans de 15%, pe fondul reducerii cresterii comertului cu amanuntul. Astfel, avem primele semne ale reechilibrarii temporare intre sursele de crestere. Daca planul de investitii, care include 16 zone de dezvoltare, inclusiv agricultura, educatia si infrastructura va fi realizat, vom putea vorbi despre o crestere sustenabila.

Momentul economic prin care trece Romania este optimist. In cifre macro, poza arata relativ bine. Numai ca la o rezolutie mai buna culoarea de fond incepe sa capete oarece nuante de gri. Amintirea perioadei cand eram intr-o crestere accelerata si investitii substantiale, ne arata ca nu citeam semnele (interne si externe) care prevesteau ce avea sa vina. Atunci ca si acum consumul era foarte sus si viitorul se arata luminos. Romania era asemeni puntii Titanicului pe care se sarbatorea succesul si prosperitatea ce aveau in scurt timp sa se scufunde. Naufragiati in furtuna economica am reusit sa supravietuim. Acum lucram la o ambarcatiune mai performanta care sa ne poarte pe un nou val de crestere. Intrebarea este: inaintam propulsati de puterea motorului cresterii economice reale? Incotro si pana cand?

Autor: Constantin Magdalina (foto), Expert, Tendinte si tehnologii emergente