Putine industrii vor scapa de tavalugul digitalizarii. Studii recente arata ca 30% din veniturile sectoarelor industriale vor fi realizate prin modele noi de afaceri in 2020. Digitalizarea genereaza constant modele de business noi. In acelasi timp are un impact major asupra societatii si angajatilor.

Cuantificata in numarul de vieti salvate prin cresterea sigurantei la locul de munca, a reducerii timpului de cumparare si a scaderii costului pentru consumatori, digitalizarea nu mai este un concept abstract, ci face parte din programul nostru cotidian, in viata privata, dar mai ales la lucru.

Digitalizarea foloseste infrastructura de IT si Internetul ca suport tehnologic. Potrivit World Economic Forum, companiile care au realizat transformarea digitala au, in medie, profituri cu 26% mai mari decat companiile traditionale.Dar utilizarea tehnologiei este doar un mijloc prin care se genereaza transformarea si nu un scop in sine. Digitalizarea este in egala masura despre tehnologie si despre felul in care aceasta transforma viata oamenilor la locul de munca. Din acest punct de vedere distingem 3 componente majore:

1) Resetarea mentalitatii

Prima componenta importanta a acestei transformari este schimbarea modului de a gandi ceea ce faci. Daca lucrezi in retail poti afla cu usurinta daca un produs care ti se solicita este in stoc folosind computerul. Mai mult, prin intermediul unei etichete inteligente (conectate prin senzori la un computer) poti sa identifici locul si cantitatea de produs existenta in stoc, termenul de valabilitate, daca ambalajul a fost deschis si daca temperatura din depozit este optima pentru pastrarea produsului.

Astfel, cadrul de referinta se schimba de la simpla identificare a produsului si vanzarea acestuia la o abordare a intregului proces de la achizitie la vanzare. In aceste conditii inventarierea produselor se face in timp real, rotatia stocurilor este monitorizata mai bine si eliberarea de resurse financiare mai facila. Angajatul este responsabilizat sa gandeasca afacerea end-to-end si este capacitat de noul rol ca sa promoveze. Cu alte cuvinte, prin digitalizare fiecare soldat poarta in ranita bastonul de maresal.  

2) Tehnologia in serviciul angajatului

A doua componenta a transformarii digitale se refera la valorificarea tehnologiei pentru beneficiul personal al angajatului. Internetul faciliteaza mai bine potrivirea cererii cu oferta de munca, produse si sarcini de indeplinit. Pe de o parte, acesta da flexibilitate de lucru angajatilor prin derularea activitatilor de la serviciu, acasa. Pe de alta parte, permite angajatilor sa lucreze pe cont propriu (freelancing) ca sa-si rotunjeasca veniturile. Se intampla frecvent ca prestatorii de servicii sa externalizeze activitatile rutiniere, si nu numai, catre freelanceri din lumea intreaga prin accesarea platformelor specializate. In “economia de platforma”, asa cum este cunoscuta, angajatii au mai multe slujbe si totodata surse de venit. Rolul si intelesul pietei locurilor de munca sunt puse in discutie.

Programul fix, salariul minim, plata contributiei la fondul de somaj, taxele si beneficiile sunt indicatori care inca reglementeaza relatia angajat-angajator. Pe masura ce numarul slujbelor independente de tip freelancing va creste este foarte posibil sa asistam la reformularea pietei locurilor de munca, a contributiilor freelancerilor si colectarea lor precum si a statutului angajatului datorita digitalizarii. Potrivit unui studiu recent, in Romania,in urmatorii trei ani, numarul de angajati cu norma intreaga va scadea cu 17%, in timp ce numarul angajatilor part time va creste cu 32% si a celor cu contract de colaborare va creste cu 31%.

3) Pregatirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului

A treia componenta a transformarii digitale are in vedere pregatirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului. Istoria economica ne arata ca inovatii precum motorul cu aburi, electricitatea sau linia de asamblare au avut un efect disruptiv. Acestea au condus la pierderea multor locuri de munca pe termen scurt, dar care au fost compensate pe termen lung de crearea altora noi pe orizontala. Locurile noi de munca, mai productive si mai banoase, au adus si o imbunatire substantiala a conditiilor de viata si au pregatit oamenii pentru alte inovatii care urmau sa apara.

De data aceasta digitalizarea conduce la inlocuirea slujbelor rutiniere, rezultate din standardizarea revolutiei industriale (de ex. prin automatizarea proceselor cu ajutorul robotilor) si creste cererea de competente inalt calificate pentru locuri de munca ne-rutiniere. Din acest ultim punct de vedere, este foarte posibil ca intr-o prima faza digitalizarea sa aiba un efect polarizant de crestere a cererii de experti si remunerare substantiala a acestora, comparativ cu salariile celor slab calificati. Angajatii care adopta digitalizarea ca pe un modus operandi vor avea un avantaj competitiv in piata locurilor de munca si vor fi mai bine remunerati decat cei care vor fi mai putin agili. In faza a doua urmand ca piata locurilor de munca sa se mai echilibreze pe masura ce competentele digitale se disemineaza pe scala larga.

Concluzie

Asadar digitalizarea nu priveste doar tehnologia, cat mai ales efectul de transformare al acesteia asupra angajatului si locului de munca. Aceasta transformare cuprinde trei mari componente la nivel individual: schimba modul gandire al angajatilor, valorifica tehnologia pentru beneficiul personal al angajatului, pregateste oamenii pentru tehnologiile viitorului. Aceste componente se suprapun pe un spectru larg de evolutii sociale si tehnologice care vor influenta felul in care muncim, ne facem cumparaturile si ne traim viata in lumea digitala.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Expert, Tendinte si Tehnologii Emergente