Se discuta de cateva zile despre masurile fiscale anuntate de noul Guvern. Aceste masuri ridica foarte multe semne de intrebare din punct de vedere al fezabilitatii lor, dar si din punct de vedere al impactului pe care il vor determina.

A fost extrem de suprinzator pentru contribuabili, dar si pentru intreg mediul de afaceri desigur, sa constate ca Guvernul doreste niste modificari radicale ale sistemului fiscal.

Masurile anuntate arata o schimbare majora de abordare in decursul unei foarte scurte perioade de timp. Ma refer acum, in special, la inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, introducerea impozitului pe venitul global si introducerea taxei de solidaritate.

 Sunt niste masuri complet inoportune, care sunt anuntate fara sa se fi facut nicio analiza de impact. Dar sa vedem, pe rand, ce presupune fiecare masura in parte:

1. Inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri incepand cu 2018

Rationamentul pe care se bazeaza aceasta masura ar fi probabil acela ca firmele/contribuabilii incearca sa minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai putin legale. Ceea ce nu este corect tehnic, atata vreme cat exista legislatie privind preturile de transfer care, aplicata corect, impiedica astfel de fenomene.

In momentul de fata, o astfel de impozitare pe venit se aplica doar pentru microintreprinderi. Mai mult decat atat, impozitarea in acest mod a cifrei de afaceri ar fi un caz unic in UE si vizibil in afara trendului european privind baza de impozitare consolidata comuna.

Subliniez ca impozitul pe cifra de afaceri este similar mai degraba cu TVA-ul (“sales tax”) si, prin urmare, guvernul trebuie sa faca o analiza pentru a determina daca este regulamentara introducerea acestui impozit in locul celui pe profit. Exista probabilitatea ca acest impozit sa fie contrar prevederilor Directivei Europene privind TVA-ul si, prin urmare, este de asteptat sa se puna in miscare procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

In plus, o sa fie multi perdanti in urma aplicarii acestei masuri, cum ar fi de exemplu: contribuabilii cu cifra de afaceri mare si profit mic (e.g. retail, distributie), societati in dificultati financiare care vor plati impozit chiar si fiind in pozitie de pierdere etc.

2. Introducerea taxei de solidaritate din 2018

S-a comunicat de catre Guvern ca s-a “inventat” aceasta taxa pentru cei care au venituri ce depasesc zece salarii minime pe economie. Au fost destul de multe declaratii ale Guvernului pe aceasta tema, dar nu este clar inca nici procentul, nici modul exact de calcul. Este de asteptat ca prin aceasta abatere de la cota unica (modelul care a servit bine Romaniei de peste un deceniu) sa fie generate inechitati fiscale.

O alta consecinta negativa a acestei masuri este descurajarea specialistilor talentati si de succes care au ramas pe moment in tara, dar si a celor care s-au afirmat profesional pana acum peste hotare si se gandesc sa revina in tara. In concluzie, nu este doar o problema fiscala, ci si o problema de atractivitate a tarii pentru resurse umane; si aici Guvernul transmite un mesaj contradictoriu.

3. Introducerea impozitului pe venitul global din 2018

Aceasta este o alta surpriza anuntata de noul Guvern fara nicio pregatire prealabila. In momentul de fata, legislatia fiscala, sistemul informatic al ANAF si - desigur - obisnuinta contribuabilului de ani de zile sunt bazate pe impozitarea cu cota unica. Nu este deloc clar de ce se impune aceasta modificare de sistem, care vor fi schimbarile principale si in ce fel complicatiile inerente acestei schimbari o sa merite tot efortul.

Cred ca guvernul trebuie sa fie constient ca asemenea masuri implica o schimbare radicala de politica fiscala. De asemenea, ele arata o inconsecventa a programului de guvernare in aceasta zona si induc o stare de incertitudine si impredictibilitate cum nu s-a vazut de dinainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

In plus, consider ca este total neconstructiv si inoportun ca guvernul sa anunte modificari fiscale de anvergura, fara a se face analize prealabile ale impactului calitativ si cantitativ.
Sper, totusi, ca aceste masuri vor fi reconsiderate si ca se va renunta in cele din urma la implementarea lor.

Autor: Alex Milcev (foto), partener, liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica, EY Romania