Tocmai s-a incheiat editia anuala a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elvetia – o buna ocazie de analiza a principalelor provocari cu care se confrunta lumea – de la securitatea cibernetica, comertul global si crypto monezi la cooperare, egalitatea de sanse, crize umanitare si schimbarea climatica.

In Romania, ecourile acestor subiecte discutate de liderii politici si de business ai lumii nu fac audienta. Agenda publica e sub semnul urgentei si nu poate cuprinde astfel de ‚abstractiuni’. Despre anvergura leadership-ului autohton, care sa gandeasca la acesta scala, nu mai vorbim; se gandeste sporadic si abia local. Insa, ansamblul mondial se sustine pe cei care proiecteaza viitorul, integreaza tendintele in politicile pe care le gandesc si sunt orientati spre economia progresului.

Ca sa fie sustenabil progresul economic trebuie sa se bazeze pe o politica fiscala solida, pe un comert global dezvoltat, pe cresterea nivelului de trai, intr-un mediu nepoluat, corelat cu dezvoltarea tehnologiei si in conditii de productivitate si competitivitate ridicate.

• Politica fiscala poate fi un mijloc de reglarea inegalitatilor sociale atata timp cat diminueaza lacunele din legislatie, atenueaza socurile economice spre beneficiul celor saraci, valorifica digitalizarea, este centrata pe valori si este sustenabila.

• Comertul global crestea cu 8% pana la criza financiara din 2008. A urmat o rata medie de crestere anuala post-crizade 3%. Distribuirea beneficiilor acestei cresteri in venituri s-a facut inegal. Potrivit FMI, in ultimii 30 de ani, 53% dintre tari au cunoscut o crestere a inegalitatii distribuirii veniturilor, ceea ce a subrezit adeziunea politica la comertul global.

• Cresterea nivelului de trai se coreleaza cu productivitatea globala a muncii. Potrivit Economic Policy Institute,intre 1973 si 2013 productivitatea a crescut cu 74%,in timp ce salariul a crescut cu doar 12,5%. In perioada crizei financiare din 2008 scaderea productivitatii a dus chiar la o reducere a valorii reale a salariilor. In plus,transformarile tehnologice, a pietelor si globalizarea au afectat distribuirea veniturilor.

• Schimbarea climatica, poluarea si reducerea resurselor afecteaza economiile statelor si ale companiilor. Potrivit FMI, PIB-ul pe locuitor in tarile cu venituri scazute va fi cu 9% mai mic in 2100 daca nu ar exista schimbarea climatica. Impactul schimbarilor de mediu afecteaza productia agricola si productivitatea, sanatatea si mortalitatea. Politicile economice si practicile de business trebuie satina cont de constrangerile legate de mediu ca sa asigure o crestere sustenabila pe viitor.

• Dezvoltarea tehnologiei, din ce in ce mai rapida, testeaza coeziunea sociala si cere raspunsuri vizionare in materie de politici publice pentru a promova inovatia si productivitatea. Potrivit unei analize realizate de Gartner, numarul dispozitivelor conectate va creste de la 8,4 miliarde in 2017 la 20,4 miliarde in 2020. Avansul tehnologic aduce impreuna lumea fizica, cu cea virtuala si biologica, organizeaza realitatea si determina regandirea bazei economice de dezvoltare a statelor.

La nivel global, evolutia economica din ultimul an nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Avansul tehnologiei, transformarile politice, tranzitia catre un nou cadru comercial si de cooperare internationala au creat nemultumiri, au generat incertitudine si tensiuni economice. Realitatea economica s-a complicat si prin urmare s-a complicat si misiunea liderilor. Vechile canoane de conduita economica sunt inlocuite, se restructureaza piete, apar medii de schimb neconventionale ce pun in miscare capitaluri exprimate in monezi electronice. Orizontul urmatorilor ani aduce provocari multe si raspunsuri putine. Economia progresului va fi un “Frankenstein economic sau un Prometeu modern”.

Articol de Constantin Magdalina (foto), Expert Tendinte si Tehnologii Emergente