Criza din 2008 a atras atentia tuturor asupra necesitatii reglementarii si implementarii unui set riguros de reguli si principii dupa care sunt conduse respectiv supravegheate companiile. Regulile de guvernanta a intreprinderilor existau la inceputul anilor 2000, numai ca reglementarile laxe, precum si inconsistenta auditului intern cu privire la administrarea si controlul activitatii top managementului, au condus la comportamente adminstrative neconforme. Formele acestora au acoperit un spectru destul de larg, de la conflicte de interese si incompatibilitati la abuzuri de putere si nerespectarea unor minime criterii de transparenta si administrare a riscului.

Cine au fost cei pagubiti? De cele mai multe ori actionarii, angajatii, consumatorii, partenerii de afaceri. Am invatat ceva din aceasta experienta? Se pare ca nu, din moment ce recent multe companii de stat au fost exceptate de la efectele OUG 109/2011 privind managementul corporativ.

La ce e buna guvernanta corporativa? Principalele beneficii pe care guvernanta corporativa le aduce tuturor factorilor implicati sunt urmatoarele:

1. Diminuarea riscurilor pe care le comporta sa faci business pentru actionari
2. Dezvoltarea performantelor prin eficientizarea activitatilor pentru manageri
3. Internationalizarea, deschiderea catre alte piete pentru actionari si manageri
4. Cresterea transparentei si responsabilitatii sociale pentru clienti
5. Predictibilitatea evolutiei investitiei pentru investitori
6. Buna reputatie printre investitori si finantatori

In tarile cu traditie in guvernanta corporativa exista doua modele consacrate: modelul shareholder si modelul stakeholder. In timp ce primul priveste maximizarea valorii pentru actionari, cel de-al doilea vizeaza apararea interesului partilor implicate (angajati, parteneri de afaceri, actionari, manageri etc). Modelul pentru care a optat economia emergenta a Romaniei este modelul stakeholder.

Cu toate acestea exista o lipsa de consecventa in ce priveste implementarea guvernantei corporative din cauza urmatoarelor cinci motive principale:

1. Mecanisme de control laxe pentru informarea financiara relevanta, inteligibila, comparabila si semnificativa
2. Esecul implementarii unui sistem contabil in acord cu evolutiile internationale
3. Nedefinirea clara a raporturilor intre proprietari si manageri
4. Centralizarea luarii deciziilor si neimplicarea celorlalte parti participante
5. Absenta unui cadru conceptual despre ce inseamna o piata eficienta

Lipsa de consecventa a implementarii guvernantei corporative provine si din caracterul facultativ, in termeni juridici – supletiv, al prevederilor acesteia in Romania care trage dupa sine o conformare doar pe baza voluntara a companiilor.

Cresterea performantei economice, competitivitatii si investitiilor se poate realiza pe termen lung cu ajutorul guvernantei corporative. Din cauza unor factori specifici (culturali, economici, sociali) in Romania nu se poate vorbi despre o aplicare exhaustiva a principillor de buna practica a guvernantei corporative.

Chiar daca primul cod de guvernanta corporativa a aparut in 2001 si a fost apoi inlocuit in 2008 cu unul nou, el a devenit un subiect care primea atentie in contextul crizei economice. Criza din 2008/2009 a trecut; Romania este statistic pe crestere economica si subiectul guvernantei corporative s-a stins. Tranzitia de la institutii de stat guvernate de tot felul de relatii, la institutii bazate pe reguli mai trebuie sa astepte. Se pare ca guvernanta corporativa ne preocupa numai atunci cand economia sufera.

Autor: Florentina Susnea (foto), Managing Partner, PKF Finconta