Cu o traditie fracturata de cei peste 40 de ani de economie centralizata, antreprenoriatul din Romania renaste. Initiativa privata, vazuta de majoritatea populatiei anilor 90’ prin lentila economiei politice invatate la scoala si a propagandei se leapada de vechile intelesuri si capata altele noi.

Patronul a devenit antreprenor, iar consignatia cu 2 angajati a devenit o companie care produce valoare. Ca urmare a deschiderii catre economia de piata si sub influenta tehnologiei, gandirea si vocabularul de business s-au schimbat. Aparitia in mass-media a emisiunilor si ziarelor pe teme economice a contribuit la cresterea vizibilitatii antreprenorilor. Expunerea povestilor de succes, initiativele de sprijinire a antreprenoriatului sub forma de hub-uri si clustere, programele de mentorat, cursurile si atelierele de antreprenoriat au consolidat perceptia pozitiva in ce priveste antreprenoriatul.

Orientarea spre statutul de angajat predomina

Cu toate acestea frica de esec continua sa fie una din barierele semnificative pentru inceperea unei afaceri. In conditiile in care educatia copiilor in familii este dominant orientata spre statutul de angajat este foarte greu sa-i transformi in antreprenori. La maturitate, cadrele lor mentale si reperele lor de succes sunt deja construite.

In aceste conditii tinerii vor sa fie angajati si nu indraznesc sa fie Bill Gates. Sunt conditionati de asteptarile familiei si orice initiativa de business este pandita de nesustinerea celor apropiati. Abaterea de la norma sociala de angajat este pedepsita prin stigmat si astfel impune o conduita conforma indivizilor.

Ori, intr-un sens valorizant, antreprenoriatul este despre neconformitate fata de tiparele de gandire. Este despre curiozitate, despre acceptarea posibilitatii esecului si consecventa.

Factori care ajuta in depasirea fricii de esec

Daca ar fi sa sistematizam cativa factori de progres relevanti pentru un antreprenor din perspectiva fricii de esec, acestia ar fi:
• Curiozitatea – Se organizeaza in lumina unor intrebari care de cele mai multe ori nu isi gasesc raspuns prin mijloacele obisnuite de angajare. Tocmai aceasta curiozitate ne conduce deseori spre o serie de oportunitati. Cu alte cuvinte curiozitatea este mai puternica decat frica de esec.

• Esecul este un „activ contabil” – Dorinta de cunoastere si raspunsuri ne ofera instrumentele necesare nu numai sa intelegem cum sa conducem mai bine afacerile, ci si ce trebuie evitat. In fond pana sa devina tangibile multe dintre rezultatele gandirii noastre se afla in cap. Antreprenorii devin mai valorosi cu fiecare esec, care ii aduce mai aproape de succes.

• Esecul nu inseamna renuntare – De cele mai multe ori teama de esec este inradacinata in teama ca initiativa antreprenoriala sa fie perceputa ca o renuntare. Daca ai pierdut un meci dupa ce ti-ai pus energia intr-o initiativa si ai facut tot ce te-ai priceput sa faci la acel moment, vei castiga mai mult respect decat cei care nu au incercat niciodata.

• Esecul consolideaza – Nimeni nu-si doreste esecul. Acesta pur si simplu se intampla. Constientizarea ca acesta este doar un pas spre succes si ca ai invatat ceva nou va face un antreprenor mai eficace si mai increzator in viitor.

• Toleranta la esec – Disponibilitatea la risc este diferita de dorinta de a risca. Prima se refera la capital si este cuantificabila. A doua se refera la motivatie si este subiectiva. Antreprenorii nu sunt neaparat dispusi sa riste mai mult, ci isi reprezinta diferit riscul.   

In concluzie

Frica de esec in antreprenoriat este de fapt despre frica de esec in general. Acesta temere fireasca, fasonata social, isi gaseste remediu prin nevoia de realizare, acceptarea responsabilitatii personale a rezultatelor, cutezanta de a contrazice normele sociale, increderea ca-ti poti decide propria prosperitate, atentia spre urmarirea obiectivelor si optimismul de a trece peste obstacolele iminente si face judecati bazate pe factori subiectivi pozitiv orientati.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Expert, Tendinte si tehnologii emergente