Coaching – una dintre cele mai impredictibile meserii din lume. Coaching – una dintre cele mai “riscante” joburi din lume pentru amandoi: coach si coachee. Coaching – una dintre cele mai pline de implinire activitati din lume.

Spuneam in prima parte a acestui articol despre nevoia de claritate in a decide daca vrei o astfel de misiune, iar daca raspunsul este afirmativ, ai nevoie de claritate in a intelege clientul platitor (firma) si clientul – coachee.

Mai raman putin la ce spuneam in prima parte, pentru ca si eu am fost la inceput naiv incat sa accept fara nici un alt efort sa preiau misiunea. Intelegerea a venit cu experienta. Uneori, in spatele acestei cereri se ascunde propria neputinta insotita de orgoliu pe masura din partea decidentului final. Ii este greu sa accepte ca nu poate sau nu stie. Si vrea sa scape rapid.

S-a intamplat, insa, cel putin o data ca decidentul sa aiba nevoie de determinarea coachului de a ramane cu el in acest proces de descoperire de solutii. Intrebarea care a deschis aceasta fereastra de oportunitate a fost:
- Sa presupunem ca programul merge foarte bine si managerul este „reparat”, ce vei face TU diferit in relatia cu el?
Dupa obisnuitele jocuri de blamare, dau un mic ajutor:
- Mie mi-e clar ca in momentul in care persoana va face lucrurile asa cum te astepti, nu mai poti sa te porti la fel ca acum cu el. Vei schimba ceva, poate nu ceva important, poate nu mult, dar ceva ... Ce anume?
Liniste, multa liniste in birou, se aude doar zgomotul strazii de dincolo de geamurile mari. Usor ragusit, tatonand parca:
- Ei, as putea sa ... (si nu am mai reusit sa-l opresc vreo 10 minute: a inceput sa-si aduca aminte ca nu a fost intotdeauna asa, ca l-a impresionat in anumite situatii, etc. – foarte multe resurse).
La ce am fost martor? La modul in care decidentul final construieste poduri.
Si a urmat:
- Persoana stie toate acestea? I le-ai spus?
- Ar fi trebuit, nu?
- Stii ce ai de facut?
Ne-am despartit urandu-i succes. Nu a mai fost nevoie de servicii de coaching. Decidetul final a facut pasul si-a recastigat un foarte bun si valoros coleg. Nu se intampla tot timpul. Doar atat cat trebuie...

Referitor la liniste – este atat de important sa stii sa-ti tii gura cand cel din fata incerca sa iasa singur din propriile capcane sau tocmai construieste vreo solutie. Peter Szabo, calauzitorul meu de inceput de cariera, intr-una din calatoriile de invatare, mi-a spus:
- Inainte de a deschide gura, numara in gand pana la 10.
- Si daca nici asa nu ma pot abtine sa nu vorbesc, ce fac?
- Mai numeri o data.
Linistea este una dintre cele mai puternice tehnici in coaching. Creaza spatiu, lasa loc pentru clarificari.
Acum, dupa ce am trecut in revista si aceste lucruri, este nevoie de a stabili daca lucrezi doar cu coachee-ul sau, impreuna cu decidentul construiti o relatie de coaching in trei.

Ultima varianta este preferata mea, pentru ca cei directi implicati si interesati de succesul programului sunt conectati cu ce se intampla. Sunt 3 momente importante in care va intalniti in aceasta formula:
• La stabilirea si agrearea obiectivelor programului de coaching.
• La jumatatea programului – pentru a face o actualizare a situatiei si eventuale ajustari.
• La final, pentru a evalua ce a functionat si ce e nevoie sa fie facut diferit.
Acest tip de interactiune are un mare impact pentru toate partile implicate si constituie unul dintre “a-ha”-urile profesionale importante. Nu este usor, dar merita.

Un alt element important al procesului sunt cele trei provocari care apar de-a lungul programului. Ele sunt rezultatul observarii si reflectarii asupra ceea ce se intampla cu coachee-ul in timpul coachingului. Cele trei provocari sunt:
1. Agrearea lui CE. Obiectivele programului. Uneori, asa numitul blind spot genereaza multe piste false sau non-intentie. In plus, aici apare si capcana asteptarilor, in sensul in care un coach neexperimentat incearca el sau ea sa spuna ce este de facut.
2. Disciplina lui CUM. Mai ales pentru ca cea mai importanta parte din coaching este ceea ce se intampla intre sesiuni si in interactiunea reala cu ceilalti.
3. Sprijinul CELORLALTI. In general, oamenii lucreaza cu categorizari pentru a putea gestiona bombardamentul informational la care sunt supusi in fiecare zi.Astfel incat, orice modificam in comportamentul nostru, poate genera confuzie (“parca esti, dar nu esti chiar tu, cel pe care il/o stiu”) sau chiar tensiune (“nu imi place sa gestionez cu noul tu, unde e celalalt tu?”). Stiu, pentru ca mi s-a intamplat si mie cand am fost eu in postura de coachee. Lucrurile nu sunt asezate, de aceea rolul decidentului final este major in aprecierea pasilor deja facuti si incurajarea pentru a continua. Veti fi cu adevarat suprinsi cata influenta poate avea decidentul final, comportamentul sau fiind usor-usor copiat de ceilalti.

Iata-ne la finalul acestui articol in doua parti. Sper ca a fost util, mai ales ca intelegem ca, de fapt, noi nu “reparam”, mai ales daca coachee-ul nu vrea. Aceasta calatorie este plina de lectii. Unii decidenti chiar recunosc acest lucru: ca au invatat lucruri noi despre coachees si au aflat lucruri noi despre ei. De aceea este atat de plin de impliniri coachingul. Facut cu respect pentru oameni, ajungi sa iti placa din ce in ce mai mult ce faci.

Autor: George Agafitei (foto), Strategy Designer & Innovation Catalyst, Certificate Associate Emergenetics®