Consulting Jobs

Cumpanasu Partners is looking for experienced lawyers

Cumpanasu Partners is looking for lawyers experien...

Cumpanasu Partners is looking for new lawyers

Cumpanasu Partners is looking for lawyers experien...

Reff & Asociatii isi deschide portile pentru viitorii profesionisti

Reff si Asociatii SCA, societatea de avocati repre...

Duncea Stefanescu is recruiting experienced lawyer and junior lawyer

Experienced Lawyer, Advisory Requirements- full...

It’s your career. Where will you take it?

Experienced Lawyer with Reff & Associates Real...

Cumpanasu si Dejescu recruteaza avocati

CUMPANASU si DEJESCU recruteaza avocati pentru niv...

Premium Brands

Mihai Marcu, Presedinte: “MedLife acopera toate zonele de activitate medicala”

Dle Presedinte Mihail Marcu, cum se prezinta in 2012 business-ul MedLife? La ce nivel s-a ajuns din punct de vedere financiar, tehnic, logistic, uman? In prezent, MedLife isi desfasoara activitatea...

Michael Schmidt, Presedinte Automobile Bavaria Group: "Nu vrem sa ne cumparam cota de piata, ci punem pret pe relatia cu clientul"

Interviu cu Michael Schmidt, Presedinte Automobile Bavaria Group Dle Presedinte Michael Schmidt, cine isi cumpara BMW in Romania? Un mic "portret robot" al celor care prefera aceasta marca.Conducat...

Radisson Blu – definitia luxului

Simtind pulsul capitalei, in inima orasului, Radisson Blu Hotel din Bucuresti este locul la care, tot mai des in ultima vreme cand se vrea a se organiza o intalnire de afaceri, un pranz, o cina sau ...

Bento Box - Un pranz rapid si complet, servit intr-un mod specific japonez

Restaurantul Benihana din incinta hotelului Howard Johnson are placerea sa prezinte cel mai nou concept al sau - Bento Box. Acesta vine in intampinarea persoanelor foarte ocupate, care nu au timp sa...

Noul Porsche Boxster vine in Romania din luna aprilie

Programat sa isi faca aparitia in martie pe podiumul elvetian al Salonului Auto de la Geneva, noua generatie Boxster este prezentata deja intr-un comunicat oficial. Porsche a prezentat a t...

Testimoniale

"In ceea ce priveste catalogul si portalul anuaruldeconsultanta.ro, apreciez in mod deosebit aparitia acestor produse media targetate care ne lipseau si care reusesc o monitorizare eficace si obiectiva a societatilor de profil din tara."
Avocat Ovidiu Pop, Partener Badita & Pop

"Nu putem decat sa ne bucuram sincer de succesul repurtat de publicatia si site-ul pe care cu atata minunata competenta le conduceti. Suntem onorati sa ne numaram printre colaboratorii dvs si va dorim sa cresteti constant pe aceasta piata atat de competitiva."
Raluca PUTUREANU, Marketing Specialist ROMINVENT S.A.

Avem 38 vizitatori și nici un membru online

Poprirea contului unic de insolventa – de la teorie la practica

Incepand cu anul 2018, odata cu adoptarea Ordonantei de Guvern nr. 88/2018 de modificare a Legii insolventei 85/2014, organele fiscale si-au facut un obicei din a executa conturile debitorilor aflati in procedura insolventei.

Din dorinta de a colecta cat mai multe sume la Bugetul de stat, in procedurile de executare initiate nu a contat daca procedurile de insolventa erau reglementate de fosta lege a insolventei 85/2006, sau daca, chiar fiind solutionate sub imperiul Legii 85/2014, au fost deschise anterior modificarii acestei legi prin OG 88/2018.

Legea insolventei nr. 85/2014 a primit o serie de modificari importante prin adoptarea Ordonantei de Guvern nr. 88/2018 ce a intrat in vigoare la 2 octombrie 2018. Printre acestea se include si adaugarea tezei finale a art. 143 alin. (1) potrivit careia „pentru datoriile acumulate in perioada procedurii de insolventa care au vechime mai mare de 60 de zile se poate incepe executarea silita”, ce reprezinta o premiera in legislatia din Romania in materia insolventei – executarea silita a debitorului aflat in insolventa.

Cu toate acestea, au ramas in continuare in vigoare o serie de alte dispozitii din Legea insolventei care interzic executarea silita a debitorului aflat in insolventa. Intelegem sa ne referim in acest sens la urmatoarele prevederi relevante din Legea insolventei: (i) art. 75 alin. (1) si alin. (2) care prevad cu valoare de principiu suspendarea de drept a oricaror forme de executare silita impotriva debitorului de la data deschiderii procedurii, exceptiile fiind strict si limitativ prevazute la alin. (2); (ii) art. 163 alin. (3) care interzice indisponibilizarea contului unic de insolventa prevazut la art. 39 alin. (2) prin orice masura de natura penala, civila sau administrativa.

1. Tertul poprit, aflat la rascruce intre drepturile creditorului si interesele debitorului
Intrebarea care s-a pus in practica dupa adoptarea OG 88/2018 a fost: care dintre conturile debitorului pot fi executate silit? Aceasta intrebare a primit in practica raspunsuri diferite, in functie de persoanele carora li se adreseaza.

Organele fiscale considera ca pot executa prin poprire toate conturile debitorului avand in vedere dispozitiile art. 143 alin. (1) din Legea insolventei, care nu restrang executarea silita la anumite bunuri sau tipuri de conturi, in timp ce debitorul prin organele sale de conducere apreciaza de cele mai multe ori ca nu poate fi executat silit, avand in vedere interdictia generala prevazuta de art. 75 alin. (1) si alin. (2) precum si norma speciala prevazuta de art. 163 alin. (3).

Aflandu-se intre o parte care isi doreste totul si alta parte care nu vrea sa ofere nimic, cea mai dificila pozitie o are tertul poprit care primeste din partea organelor fiscale somatia de infiintare a popririi.
Acesta trebuie sa faca o analiza a textelor legale indicate mai sus, ceea ce nu pare a fi cea mai simpla misiune. Pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, tertul poprit trebuie sa aiba in vedere pe de o parte prevederile art. 25 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura fiscala care instituie raspunderea solidara a tertului poprit „in limita sumelor sustrase indisponibilizarii” – pentru ipoteza in care nu da curs somatiei de infiintare a popririi. Pe de alta parte trebuie avute in vedere si prevederile art. 86 alin. (1) si (2) din Legea insolventei care prevad raspunderea bancii pentru prejudiciul creat precum si posibilitatea aplicarii unei amenzi in cuantum de 4.000 lei pana la 10.000 lei in cazul in care banca ar dispune de sumele debitorului aflate in conturi fara un ordin al administratorului sau lichidatorului judiciar – pentru ipoteza in care tertul poprit (banca in acest caz) ar da curs somatiei de infiintare a popririi.

2. Care dintre conturile deschise de debitoare este contul unic de insolventa?
Debitorii aflati in procedura insolventei au in principiu mai multe conturi bancare, fiecare dintre ele servind de regula unui alt scop. In acest sens, chiar Legea insolventei prevede existenta a cel putin doua conturi ale debitoarei aflate in insolventa, potrivit art. 39 existand contul unic de insolventa – alin. (2), respectiv contul special de depozit bancar in care sunt pastrate disponibilitatile banesti – alin. (3). De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA exista obligatia deschiderii si utilizarii a cel putin unui cont de TVA de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal.

In plus, pe langa aceste conturi obligatorii, practica demonstreaza ca sunt deschise si folosite si alte conturi bancare de catre aceeasi persoana, cum ar fi cate un cont distinct in functie de moneda utilizata in tranzactii (lei, euro, dolar etc.).

In mod normal, la momentul deschiderii contului unic de insolventa (in ipoteza in care se deschide un cont nou) sau la desemnarea unui cont existent drept cont unic de insolventa (in ipoteza in care un cont deja existent este stabilit drept cont unic de insolventa) administratorul sau lichidatorul judiciar completeaza anumite formulare specifice prin care acorda respectivului cont statutul de cont unic de insolventa, depunand cu acea ocazie si specimenul de semnatura, cerinta necesara din perspectiva art. 86 alin. (1) din Legea insolventei.

Mai complicata este situatia in cazul in care practicianul in insolventa omite sa califice si sa clarifice in relatia cu banca inca de la inceput faptul ca un anumit cont este contul unic de insolventa. Problemele apar de regula dupa ce se constata ca tertul poprit a indisponibilizat toate conturile deschise de debitoare, nestiind ca unul dintre aceste conturi este contul unic de insolventa. Incepe adeseori in aceste situatii un razboi al nervilor intre creditor-banca-debitor, care in masura in care nu este transat amiabil de parti si nu se ajunge la o concluzie privind identitatea contului unic de insolventa, litigiul va ajunge fie pe masa judecatorului sindic, fie al instantei de drept comun.

Avand in vedere ca jurisprudenta nu este unitara nici cu privire la aspectul competentei instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost chemata sa transeze definitiv aceasta problema, una dintre intrebarile adresate de catre instanta de trimitere fiind si aceea privind competenta judecatorului-sindic de a solutiona contestatiile impotriva masurilor de executare silita individuala demarate de titularii creantelor curente care indeplinesc conditiile legale. Potrivit dispozitivului Deciziei Inaltei Curti pronuntate in data de 11 noiembrie 2019 in dosarul nr. 1675/1/2019  sesizarea Curtii de Apel Cluj a fost respinsa ca inadmisibila, fara a cunoaste la acest moment motivele pentru care a fost luata aceasta solutie. Prin urmare, problema va ramane in continuare supusa dezbaterilor, putand primi in practica solutii in ambele sensuri ca si pana in prezent.

Revenind asupra notiunii de cont unic de insolventa, interpretarea textelor legale in materie pe care o consideram corecta si care conduce la o aplicare a tuturor dispozitiilor legale este aceea in care doar contul bancar caruia i s-a acordat aceasta natura juridica (acesta fiind in mod necesar unul singur, indiferent de cate conturi bancare are debitoarea in insolventa nu neaparat ca urmare a definitiei sale, ci ca urmare a scopului pentru care a fost constituit ) nu poate fi supus executarii silite de catre organele fiscale sub forma popririi, astfel cum prevede in mod expres art. 163 alin. (3) din Legea insolventei.

3. Executarea poate fi initiata indiferent de faza procedurii  in care se afla debitoarea?
In jurisprudenta a fost intalnita opinia potrivit careia executarea silita, chiar si in formele limitative indicate mai sus, poate fi initiata doar daca debitorul se afla in faza reorganizarii, iar nu si in faza de observatie sau de faliment fiind aduse in sustinerea acestei idei doua argumente.

Primul dintre ele este unul de topica a textelor, in sensul in care art. 143 alin. (1) este situat in Subsectiunea 2 intitulata „Perioada de reorganizare” din cadrul Sectiunii 6 – Reorganizarea, Capitolul I, Titlul II din Legea insolventei. Aceasta asezare a textului in cadrul subsectiunii privind perioada reorganizarii conduce la ideea ca regulile din aceasta subsectiune sunt aplicabile doar acestei faze.

Cel de-al doilea argument care vine in sprijinul aceleiasi idei consta in faptul ca art. 75 alin. (4) din Legea insolventei, situat in partea generala referitoare la perioada de observatie, prevede ca in ipoteza in care o creanta curenta ce indeplineste conditiile acestui text legal, dar care nu este achitata naste dreptul de a cere trecerea la procedura falimentului, dispozitia legala facand trimitere expresa la art. 143 alin. (2) si (3) din Legea insolventei. Asadar, art. 75 alin. (4) evita trimiterea pentru o aplicare corespunzatoare si la art. 143 alin. (1), ce reglementeaza executarea silita.

In opinia noastra, nu credem ca legiuitorul a dorit limitarea posibilitatii creditorilor posesori de titluri executorii de a initia executari doar in perioada de observatie, expunerea de motive din cadrul OG 88/2018 fiind elocventa in ce priveste scopul urmarit de legiuitor. De altfel  art. 75 alin. (4) continea aceasta trimitere si in forma anterioara modificarilor aduse prin O.U.G. nr. 88/2018. De asemenea, este relevant si faptul ca art. 143 alin. (1) teza finala se refera in mod expres la „perioada de insolventa” care prin definitie cuprinde atat perioada de observatie, cat si perioada de reorganizare si respectiv faliment.

4. Executarea silita trebuie sa se limiteze la acei debitori in legatura cu care procedura insolventei s-a declansat dupa 2 octombrie 2018.

Cum aratam in cele ce preced, dispozitiile art. 143 alin. (1) din Legea insolventei ce prevad posibilitatea declansarii executarii silite pentru creantele mai vechi de 60 de zile acumulate pe parcursul procedurii au fost introduse prin O.G. nr. 88/2018 ce a intrat in vigoare la 2 octombrie 2018. Regula generala de aplicare in timp a legii, prevazuta la art. 343 din Legea insolventei potrivit caruia „procesele incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse legii aplicabile anterior acestei date”, ar trebui sa conduca la concluzia ca art. 143 alin. (1) in varianta modificata ar putea fi aplicat doar in ce priveste procedurile de insolventa deschise ulterior datei de 2 octombrie 2018.

La prima vedere, raspunsul ar putea fi ingreunat de norma tranzitorie cuprinsa in art. IX din O.U.G. nr. 88/2018 potrivit careia „termenele prevazute la art. 75 alin. (3) si art. 143 alin. (1) si (3), precum si prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa [...] astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanta de urgenta, se aplica si pentru cererile formulate in cadrul proceselor incepute inainte de data intrarii in vigoare a acesteia, inclusiv celor nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta (s.n.)”. Discutia pleaca de la faptul ca formularea utilizata la art. 143 alin. (1) teza finala este in sensul in care se prevede un termen de 60 de zile in care creantele acumulate in timpul procedurii trebuie sa nu fi fost platite de catre debitor astfel incat sa poata fi declansata executarea silita.

In ce ne priveste, consideram ca norma de exceptie introdusa prin O.U.G. nr. 88/2018 prin care s-a prevazut posibilitatea executarii silite pentru creantele acumulate pe parcursul procedurii mai vechi de 60 zile nu este aplicabila in cazul procedurilor de insolventa deschise anterior datei de 2 octombrie 2018.

In sustinerea acestei concluzii aducem un argument de text, constand in formularea normei tranzitorii din O.U.G. nr. 88/2018. Art. IX din acest act normativ reglementeaza situatia termenelor prevazute la art. 75 alin. (3) si art. 143 alin. (1) si (3) aplicabile cererilor formulate in baza acestor dispozitii legale. Intr-adevar, art. 75 alin. (3) prevede termenul in care trebuie solutionata cererea de plata de catre administratorul judiciar, art. 143 alin. (1) teza a II-a si art. 143 alin. (3) prevad termenul in care trebuie judecata cererea de trecere la procedura falimentului. Asadar, in toate aceste ipoteze este clar ca ne referim la anumite termene procedurale aplicabile unor cereri formulate pe parcursul procedurii, ceea ce conduce la aplicarea fara dubii a normei tranzitorii din O.U.G. nr. 88/2018.

In schimb, art. 143 alin. (1) teza finala are in vedere un termen suspensiv care contureaza conditiile privind maturitatea unei creante pentru ca aceasta sa poata fi executata silit, nefiind astfel un termen procedural ce tine de formularea sau solutionarea unei cereri intr-un anumit termen legal, astfel cum era cazul celorlalte ipoteze anterior mentionate. Cum exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare, avand in vedere ca art. IX din O.U.G. nr. 88/2018 este o norma derogatorie de la regula generala privind aplicarea legii in timp, interpretarea acesteia trebuie sa se faca in sens restrictiv. In acest sens este si jurisprudenta recenta a instantelor care confirma faptul ca norma cuprinsa in O.G. nr. 88/2018 nu poate fi interpretata ca ca aplicandu-se retroactiv unei proceduri de insolventa deschise anterior intrarii in vigoare a ordonantei .

Desi consideram ca este destul de clar, subliniem totusi ca prevederile cuprinse in teza finala a art. 143 alin. (1) din Legea insolventei nr. 85/2014 cu atat mai mult nu pot fi aplicate daca este vorba despre o procedura a insolventei deschisa in baza vechii legi a insolventei nr. 85/2006.

5. Concluzii
In lumina celor aratate mai sus, concluzionam ca in forma actuala a Legii insolventei astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 88/2018 este posibila executarea silita a conturilor debitoarei care a intrat in insolventa dupa data de 02 octombrie 2018, cu excluderea de la executare a contului unic de insolventa.

Autori: Razvan Ionescu, senior associate (foto stanga), Alin Grapa, associate (foto dreapta)

Catalog

AFCAR 2019 cop1

Abonare la newsletter

* indicates required

Agenda obligatiilor fiscale 2019

EY agenda fiscala 2019 coperta

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

EY logo 2019

 

 

andra musatescu sigla noua

 

 

Valoria logo2 

 

 

 

 

 

Finexpert logo 2019

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Kreston logo 2018

 

 

 

works logo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

prospect logo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

expert control logo

 

 

 

 

 

evident info logo 

 

 

 

 

nefertiti logo

 

 

 

Copyright © 2019 KLAUS MEDIA PRESS
Toate drepturile rezervate.