Interviu cu Dumitru Viorel Manescu, Presedinte UNNPR

In viata nu trebuie sa cauti sa fi un om de succes, ci UN OM DE VALOARE. Succesul este o iluzie, care vine, care trece – valoarea insa este ceea ce lasa cu adevarat urme. Credem si sustinem cu tarie ca Presedintele Viorel Manescu este un om de valoare, un om spiritual, un om cu simtul umorului, un personaj care se implica in activitatea pe care o desfasoara si care va lasa ceva in urma la UNNPR. Intr-un stat in care criticile sunt obligatorii, consideram ca ceea ce am afirmat mai sus, nu ne face sa parem nici de pe alta planeta, nici din alta parte a baricadei. Defectul nostru e ca ceea ce simtim, aia scriem.

Care sunt principalele realizari ale UNNPR si, implicit, ale Presedintelui Dumitru Viorel Manescu in anul 2011, chiar daca nu s-a incheiat inca?

Mai intai permiteti-mi sa va multumesc in numele colegelor si colegilor notari publici si al meu personal, pentru interesul pe care publicatia dvs prestigioasa il acorda profesiei notariale. Anul 2011 este unul deosebit de intens pentru Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania. Desi a fost un an marcat de dificultatile economice inerente asociate crizei, profesia noastra si organizatia ei reprezentativa a incercat si credem noi, a reusit, sa realizeze in continuare progrese semnificative pe plan juridic si organizational. Cel mai important din prima categorie este cel de a-si fi formulat si consolidat un profil nou, acela de consilier juridic predilect si de proximitate al familiilor. Modificarile legislative recente, incepand cu legea nr. 202/2010 a Micii Reforme a Justitiei si terminand cu noul Cod civil, intrat recent in vigoare, au propulsat notarii Romaniei in aceasta ipostaza unica in raport cu cetatenii si familiile.
In plan organizational, Uniunea Notarilor a facut tot posibilul ca cetatenii sa nu resimta nici un impediment in raport cu modificarea intr-o proportie semnificativa a legislatiei civile. UNNPR a publicat recent Indrumarul notarial pentru punerea in aplicare a noului Cod civil cu anexele aferente. Lucrarea este un veritabil ghid de aplicare in practica notariala a prevederilor noului Cod civil; este elaborata de notari pentru notari si menita sa le ofere instrumente de lucru, modele si explicatii utile inca din prima zi a intrarii in vigoare a codului. Mai mult, ea are scopul de a oferi un punct de sprijin in aplicarea noii legislatii civile si pentru alte categorii de juristi, ca si pentru beneficiarii noii legislatii, cetatenii doritori sa se familiarizeze cu noile institutii. Notarii Romaniei se felicita pentru faptul de a fi prima profesie juridica din tara, in masura sa puna la dispozitia membrilor sai, inca de la 1 octombrie 2011, un instrument de lucru util care sa vina in intampinarea nevoilor cetatenilor, ale institutiilor, in eforturile lor de implementare a Codului civil, un important pilier al Reformei Justitiei din Romania. Mai mult, in septembrie, Uniunea Notarilor a organizat doua colocvii intensive de pregatire a aplicarii noului Cod civil in activitatea notariala. La evenimentele de anvergura nationala organizate la Sibiu si Constanta au participat aproape 1000 de membrii ai profesiei. Toate aceste eforturi ale Uniunii Nationale sunt justificate in primul rand de indeplinirea unei datorii de onoare fata de membrii profesiei si fata de societatea romaneasca.
Modernizarea notariatului a continuat in ciuda crizei economice. Am facut progrese in materia registrelor informatice pe care UNNPR le detine in interes public national. Pe langa cele existente in materie succesorala si a mandatelor, le-am creat si pus in functiune pe cele care ni le-au incredintat in responsabilitate noile acte normative de care v-am vorbit. Ma refer la registrul de conventii matrimoniale in special si la cel al donatiilor. Mai mult, continuam munca de portalizare a activitatii noastre de interes public; un santier esential pentru un serviciu notarial eficace, sigur si rapid. Este un proiect de anvergura, finantat integral de notari in folosul cetateanului, care cuprinde elemente precum semnatura electronica, interconectare la baze de date electronice nationale si europene, comunicare rapida si sigura intre notariat si institutiile statului, registrele nationale pe care le avem in gestiune si multe altele.
Implicarea notariatului in folosul societatii a atins apogeul istoric in anul 2011. Ma refer la definitivarea constructiei Centrului de conferinte „Auditorium Pallady” din Capitala, destinat atat Congreselor UNNPR, cursurilor Institutului Notarial Roman, colocviilor noastre profesionale sau ale altor institutii, dar si manifestarilor europene, spectacolelor de teatru, muzicii, vernisajelor si altor evenimente culturale. Intentionam sa folosim sediul si pentru desfasurarea de activitati sociale cum ar fi spectacole pentru pensionari, pom de iarna pentru copiii proveniti din familii cu venituri modeste si alte actiuni similare. Din punct de vedere tehnic, Auditorium Pallady este cea mai dotata cladire din Bucuresti. Subliniez ca nu s-au folosit finantari europene sau nationale publice de niciun fel. Totul s-a construit prin efortul comun al notarilor din Romania. Este o dovada fara precedent a responsabilitatii sociale si civice a profesiei noastre.

Cu cat au scazut incasarile in perioada 2009-2011, raportat la numarul de tranzactii fata de perioada dinaintea crizei imobiliare?

Activitatea notariala a fost puternic afectata de criza care a lovit intreaga societate romaneasca incepand cu sfarsitul anului 2008. Intregul spectru de atributii al notarilor publici a avut de suferit, iar tranzactiile au fost unele dintre cele mai afectate. Numarul lor a scazut la jumatate, fapt care s-a reflectat si in incasarile birourilor notariale, care au avut la randul lor o scadere de aproximativ 60%. Scaderea incasarilor s-a datorat in egala masura scaderii numarului de tranzactii, cat si scaderii valorilor de tranzactionare.

Referitor la taxele notariale, cetateanul traieste cu impresia ca notarul se umple de bani pentru o banala hartie. Practic, nu face distinctia intre incasare si onorariul ramas. Va rugam sa ne creionati in procente drumul sumelor incasate.

S-a creat o mare confuzie in randul cetatenilor in legatura cu taxele notariale si, asa cum ati surprins si dvs, opinia publica traieste cu impresia gresita, ca sumele de bani lasate intr-un biroul notarial sunt castigul notarului. Este profund eronat. In primul rand, vanzatorul nu plateste nimic notarului public. El datoreaza impozitul pe transferul dreptului de proprietate, care se incaseaza de catre notar pentru statul roman, anterior autentificarii actului si care, conform codului fiscal in vigoare, este de 2% sau 3% din pret. Celelalte taxe sunt platite de cumparator care, pe langa onorariu, va plati TVA de 24% si taxa de publicitate imobiliara de 0,15% sau 5%. Dupa cum puteti vedea, onorariul este de cele mai multe ori, cea mai mica dintre sumele incasate.
Dar ceea ce trebuie spus este ca onorariul nu se confunda cu castigul notarului, desi la o prima vedere termenul te poate duce cu gandul in aceasta directie - 16% din onorariu reprezinta impozitul pe venit, 5,5% contributia la asigurarile de sanatate, 5% cota profesionala, iar ceea ce ramane este folosit prioritar pentru plata salariilor, cheltuielile curente ale biroului, asigurarii notarului public si multe altele, fara de care un birou notarial nu ar putea functiona la parametrii actuali de informatizare si tehnica.

Cum credeti ca va evolua activitatea notariala dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil?

Asa cum va spuneam, noua lege civila aseaza notarul roman in societate acolo unde se afla orice notar din Europa – in proximitatea familiei. Practic, odata cu noul Cod civil, notarii insotesc familiile pe intreg parcursul existentei lor: de la constituire (conventiile matrimoniale), trecand prin cele mai importante momente din viata lor, cum sunt achizitia unei proprietati imobiliare de exemplu, donatiile, constituirea unei ipoteci, pana in momentul incheierii ei (divortul in fata notarului si procedura succesorala). Aceste responsabilitati uriase pe care legiuitorul le-a conferit notarului pe baza increderii de care functia noastra se bucura in societate, sunt aduse la indeplinire prin consiliere juridica de cea mai inalta calitate, prin controlul de legalitate exercitate de notarii publici si prin emiterea actului autentic notarial, cel mai important instrument din sfera necontencioasa in slujba sigurantei juridice pentru parti si pentru intreaga societate. Toate acestea constituie componente importante ale Justitiei preventive. Prin noua legislatie civila, activitatea notariala este de natura a degreva si mai mult instantele, de a crea un climat de incredere in societate si nu in ultimul rand, de a consolida statul de drept in tara noastra.

„Serviciul notarial este comparativ mai ieftin in Romania, fata de alte state europene”

Cum comentati faptul ca sunt multe persoane care prefera sa-si legalizeze actele in instanta, „uitand” sa mai treaca pe la notar? Oamenii evita legalizarea unor acte invocand onorariile mari.

Onorariile notariale sunt stabilite de catre stat. Inca de anul trecut am propus reducerea anumitor onorarii, pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta cetatenii in contextul crizei. Acest lucru a fost facut public in repetate randuri, nu mai insist aici. Nu uitati ca notarul incaseaza si impozitul pentru tranzactiile pe care le acompaniaza din punct de vedere juridic, o responsabilitate in plus, pe care o efectuam in folosul statului si care e de natura a genera confuzii asupra sumelor pe care cetateanul le lasa la notar. Notariatul are ca misiune principala preventia situatiilor litigioase si efectuarea unui control de legalitate in amonte a actelor si a vointei partilor, in asa fel incat raportul juridic in care s-a implicat sa nu intre in coliziune cu legea. Actul autentic notarial are o doza de incontestabilitate, intrucat se bucura de forta probanta superioara, este executoriu si autenticitatea lui nu poate fi combatuta decat prin procedura inscrierii in fals, cu elemente din sfera penala. Omul primeste deci un act imbatabil care ii garanteaza linistea si predictibilitatea efectelor raportului sau juridic. Sa stiti ca nu sunt chestiuni „pe banda” actele acestea notariale. Si nu sunt un rau necesar. Ele fac parte din categoria documentelor publice, asigura garantarea respectului legii in raporturile dintre particulari, au deci un element de interes public si in acelasi timp confera certitudine beneficiarului. Vedeti, se fac multe confuzii. Legalizarea nu e tot una cu procedura autentificarii, reglementata amanuntit de lege. Raspunderea notarului este uriasa in momentul in care emitem un act autentic.
Ce as putea sa va spun eu, notar public de mai bine de 30 de ani si care sunt tinut civil, disciplinar si penal pentru absolut orice act care poarta semnatura mea si sigiliul meu, despre cetatenii care apeleaza la subterfugii la limita legii si simuleaza situatii litigioase ca sa obtina in instanta o hotarare „mai ieftina” decat un act autentic? Ca se joaca cu legea? Ca sunt victimele altor juristi care ii indeamna sa se joace cu legea? Intrebati si magistratii ce parere au ce spun despre aceste subterfugii.
Eu pot sa va spun ca vor confirma cu mana pe inima adevarul urmator: ca si in medicina, profilaxia necesita costuri net mai reduse decat tratamentul.

Cum sunt taxele notariale din Romania, comparativ cu alte tari?

S-a tot discutat despre acest element. Va spun sigur ca serviciul notarial este comparativ mai ieftin in Romania, fata de alte state europene. A devenit deja un fel de abtibild lucios pe care il lipesc gurile rele pe imaginea notarilor faptul ca romanii ar plati de 14 ori mai mult decat un german pe un act notarial, raportat la venitul sau. Statistica e usor de manipulat. Platim tot atat cat un neamt si pentru benzina, tot de 14 ori mai mult raportat la venit. De ce nu e benzina de 14 ori mai ieftina decat in Germania? De ce nu e responsabilitatea notarului roman de 14 ori mai redusa ca in Germania, sau de ce nu lucreaza doar 40 minute pe zi, adica de 14 ori mai putin decat un notar german?

Care este situatia in ceea ce priveste numarul notarilor din Romania, raportat la nevoile populatiei?

Numarul de notari se stabileste de catre autoritatea publica, la propunerea Consiliului UNNPR, conform unor criterii clar definite de legea nr. 36/1995 a notarilor publici si activitatii notariale, ce tin de nevoile populatiei. Nu sunt deci necunoscute aici, iar acest numar nu este unul fix, veti vedea ca el creste mereu.
Comparativ vorbind, permiteti-mi sa citez studii internationale obiective, de care si noi am luat cunostinta recent. Conform Raportului din 2010 al Comisiei Europene pentru Eficienta Justitiei – CEPEJ a Consiliului Europei media numarului de notari la 100.000 locuitori este de 6,6, in statele membre in Consiliul Europei (44 state europene). Pentru o informare corecta a opiniei publice, numarul notarilor din Romania a fost intre 2006-2008, mult peste media europeana, de 10 la 100.000 locuitori, aceasta cu un numar de cca. 2100 notari activi. In anul 2011 numarul notarilor s-a apropiat de cifra de 2500, (de la putin peste 400 cati functionau in momentul desprinderii de statutul de notari de stat in 1996), ceea ce va determina un numar si mai ridicat la suta de mii de locuitori. Dintre statele UE, doar Belgia si Franta ne depaseau in perioada de referinta a studiului CEPEJ (2006-2008) in privinta numarului de notari raportat la suta de mii de locuitori cu cifre de 11,6 si respectiv 13,9. Anul acesta avem insa, cel mai probabil cel mai mare numar de notari raportat la ansamblul populatiei din intreaga Uniune Europeana. Cu titlu exemplificativ, media de 6,6 notari la suta de mii de locuitori se situeaza Austria (6), Slovacia (5,9), Polonia, Slovenia, Letonia, Portugalia (4,1), Ungaria (3,1), pentru a enumera doar cateva state membre UE de drept civil. Suntem asadar departe de a fi intre cei mai restrictivi din Europa. Mai mult, numarul de notari romani a crescut cu peste 10% anual, in ultimii ani. Ratele de crestere a numarului de notari in Europa sunt mult sub acest procent. In Olanda, rata este sub 1%, in Polonia de 5,5%, in Franta de 2,4, in Austria de 2,8. In alte tari stagneaza, in altele scade.

Cat de profitabil este acum sa ai un cabinet notarial?

Notariatul este o profesie de interes public imperativ, asa cum a definit-o recent Curtea de Justitie a Uniunii Europene si cum o defineste si legea romana de mai bine de 15 ani. Aceasta profesie se exercita in mod autonom. Fiecare notar este si un antreprenor, daca vreti. Are un cont bancar, are personal, are asociati cu care imparte castigul, are impozite si taxe de platit, este asigurat, are cheltuieli, credite si toate acestea in conditii foarte strict reglementate prin lege. Acestea impiedica notarii sa functioneze total intr-o logica de piata. Ei nu pot concura intre ei, de pilda in termeni de pret. Ratiunea din spatele acestei prevederi deontologice si din spatele tarifelor minime, prin urmare, este neafectarea calitatii serviciului juridic oferit de „pretul” platit de client. „Chilipir de calitate” e o contradictie in termeni, daca vreti si se aplica cu atat mai putin la un serviciu juridic de interes public. Desigur ca exista si domenii concurentiale in care ne miscam, dar numai in raport cu alte profesii juridice. Ma gandesc de pilda la constituirea de societati, unde din incredere in actul autentic notarial, clientii prefera sa vina inca la noi, desi legea nu le-o mai cere de vreo 10 ani. Sunt multi parametri asadar care trebuie luati in calcul atunci cand ne gandim la profitabilitatea cabinetelor notariale. Mai ales acum, in perioada de criza. „Bula imobiliara” care s-a tot umflat in anii 2007-2008 pe baza speculei din sfera agentiilor de profil si a hemoragiei creditelor bancare, e „sparta” demult. Ea a adus unor colegi notari castiguri proportionale sa spunem cu evolutia ascendenta, de moment, a pietei respective. Am fost convins intotdeauna ca nu e o evolutie fireasca si durabila. Un apartament construit intr-un bloc comunist isi tripla valoarea de la un an la altul fara ca blocul sa fi fost imbunatatit, fara ca apartamentul sa fi fost renovat intre timp. Specula si ideea de profit urias din partea intermediarilor financiari si de tot felul au adus Europa si lumea pe buza unei prapastii careia nu ii vedem fundul, daca-mi permiteti o metafora. Eu sunt convins ca notarii publici sunt cu totii constienti de faptul ca rolul nostru e unul juridic, nu economic. Si acest rol de garanti ai sigurantei juridice pentru cetateni si pentru stat pe care il asiguram printr-un serviciu de inalta calitate si profesionalism ireprosabil e singurul element care ne poate asigura existenta si bunastarea in orice vremuri.

Ce proiecte aveti pentru anul viitor? Cu ce veniti in sprijinul notarilor?

Fara indoiala ducerea la bun sfarsit si consolidarea celor existente sunt prioritare. Sunt un om caruia ii place sa incheie onorabil ceea ce a inceput.
Echipa mea de la Uniune si cu mine, membrii Consiliului Uniunii, Presedintii Camerelor, membrii Colegiilor lor directoare, notarii publici avem cu totii multe idei pe termen scurt, mediu si lung. Discutam inca impreuna cu echipa mea prioritizarea lor pentru anul viitor, cu luarea in calcul a realitatilor economice.

Ce va doriti din punct de vedere profesional pentru anul viitor?

Imi doresc un singur lucru daca vreti, de fond, pentru profesia noastra: sa ne putem mandri in octombrie 2012, la un an de la intrarea in vigoare a noului Cod civil cu faptul de a fi pus in aplicare in conditii optime acest instrument istoric; cu faptul a fi putut de la bun inceput crea o practica notariala unitara la nivel national, in acord cu intentiile legiuitorului si interesul cetateanului.

Cum arata o zi din viata Presedintelui Viorel Manescu?

N-ati vrea sa stiti (rade). Orice persoana pe o functie electiva are responsabilitati mari. Intr-o astfel de pozitie se munceste nenormat. Ai interlocutori din cei mai variati de dimineata pana seara, prioritatea de acasa nu se potriveste de regula cu cea din teren. Apar mereu initiative legislative noi, in plan national si european, proiecte la care trebuie sa contribuim, o cantitate enorma de informatii care ne parvine si trebuie filtrata. E o pozitie hibrida, daca vreti intre cea de capitan intr-o echipa de fotbal, prezent pretutindeni pe terenul de joc, si cea a unui portar. Mereu atent, mereu in garda, niciodata in stand-by. Si aceasta de mai bine de 30 de ani da cand detin functii de conducere in notariat.

Un gand pentru cei ce formeaza azi „breasla notarilor”.

Vreti sa spuneti pentru profesia notarului public (rade). De ce insist asupra acestei clarificari? Lucram in sistem informatic de mai bine de un deceniu, initiem, dezvoltam proiecte de anvergura de toate felurile pe plan national, suntem bransati la evolutiile politico-juridice de interes la Bruxelles, credeti-ma e nepotrivit sa fim priviti ca „vechi”. Media de varsta a notarilor romani e ea insasi foarte scazuta. Sunt mai multe femei decat barbati notari. Suntem o profesie moderna si se vede cu ochiul liber. Nu mai suntem o „breasla”, e un termen care poate induce in eroare opinia publica intrucat duce cu gandul la trecut, la Evul Mediu. Ma iertati pentru aceasta precizare, nu e o corectie fata de modul in care ati pus intrebarea, departe de mine acest gand, am mai vazut insa in presa aceasta tendinta si am simt nevoia unei clarificari mai generale.
Acum mesajul: colegilor notari le doresc sa ramana aceeasi buni profesionisti ca si pana acum, sa dedice si mai mult timp consilierii individuale a clientului, sa ramana la fel de demni de increderea cetatenilor si legiuitorului. Si in interiorul profesiei, la fel de simpatici, colegiali si solidari ca intotdeauna.
Inca ceva, in incheiere, last but not least, ca sa folosesc si eu un anglicanism la moda, am o echipa buna, pe care ma sprijin la Uniune si colaboratori foarte apropiati, permanenti sau ocazionali din randul notarilor publici, pe care ma pot baza oricand, indiferent de dificultatea subiectului. Este esential pentru mine si pentru profesie faptul ca imi sunt alaturi! Le multumesc in mod special tuturor, iata, si in mod public.

Interviu realizat de Carmen DOCHITA